Credinta si patriotism la Biserica Sf. Dumitru din New York. Corespondenta din SUA de la Grid Modorcea - Ziaristi OnlineZiaristi Online

Credinta si patriotism la Biserica Sf. Dumitru din New York. Corespondenta din SUA de la Grid Modorcea

Credinta si patriotism la Biserica Sf. Dumitru din New York

de Grid Modorcea

Dl Grid Modorcea la aniversarea a 70 de ani la UCIN foto Victor Roncea - Ziaristi OnlineE greu sa traiesti daca nu-ti iubesti tara. Iar a fi patriot inseamna a fi credincios. Credinta strabuna si patria sunt una si aceeasi in sufletul unui adevarat roman. Aceasta idee am discutat-o duminica trecuta cu pr. Traian Petrescu, parohul Bisericii ortodoxe Sf. Dumitru din New York, cea mai veche biserica romaneasca din acest mare oras. Parintele imi spunea ca „am intalnit si romani care nu vor sa auda de Romania. Eu nu inteleg ce fel de romani pot fi acestia?” Asa cum am discutat si cu alti enoriasi, nici ei nu inteleg ce fel de politica face Romania daca oamenii numiti oficial sa reprezinte tara la consulat si mai ales la ICR dau dovada de fapte antiromanesti, il urasc pe Eminescu, spun lucruri de neacceptat despre poporul roman. Sau le fac in numele lui. Si mi-au dat ca exemplu expozitia cu „zvastica” de la ICR. Asa ceva nu a mai facut nimeni, intr-o tara ca America, in care nu poti fi antisemit, antirasist de nici un fel. Nici unul dintre acesti oameni nu vor sa mearga la ICR sau la alte manifestari organizate oficial. Simt ca sunt manevrati. Prefera un reazem sigur, ca biserica. Nu o data s-a spus ca biserica poate face pentru romani mai mult decat toate institutiile diplomatice ale Romaniei. Veniti sa vedeti marea familie romaneasca de la Biserica Sf. Dumitru!

Din aceste prime ganduri vreau sa intelegeti ca la biseirca Sf. Dumitru din New York se afla o oaza de romanism, iar preotul Petrescu este un cap de familie religioasa, in care zeci de credinciosi romani vin la toate slujbele sa fie miruiti si sa ia anafura sfanta. Nu se poate face istoria ortodoxiei pe pamant american fara a nu marca acest reper care este Biserica Sf. Dumitru. A carei istorie este tesuta cu asocieri intre oameni, cu puternice legaturi sufletesti intre ei.

Cand am facut pentru Televiziunea Romana serialul Cu tezaurul credintei in Lumea Noua (1999), un loc important i-am acordat bisericii Sf. Dumitru. Ea este o caramida de temelie la taria credintei strabune, prin importanta covarsitoare pe care o are in istoria ortodoxiei pe pamant american. Biserica a fost fondata in anul 1939, la patru ani dupa ce episcopul Policarp Morusca a purces la organizarea credintei strabune pe aceste indepartate meleaguri, intre anii 1935 – 1939. Parohia newyorkeza are marele ei merit prin faptul ca aici a fost un pod de flori (credinta) intre toate varfurile puterii bisericesti.

Ea mai simbolizeaza si legatura dintre americani si romani, prin faptul ca s-a construit cu donatia unor societati romanesti, precum Reuniunea doamnelor „Constantin si Elena” (fondata in 1937, auxiliara bisericii), apoi „Avram Iancu”, „Dorul”, dar si cu aportul substantial al unui american, Nelson Cromwell, bun prieten al romanilor.

Biserica se afla intr-un bloc de pe 79 St., la numarul 50 W. O recunosti imediat dupa un pridvor cu doua coloane brancovenesti in fata, avand numele ei pe frontispiciu. Urci cateva trepte sa pasesti in ea. Interiorul geme de traditie sfanta datorita impodobirii peretilor numai cu icoane. Vechiul iconostas a fost pictat de Irimie, venit din Romania, iar medalioanele au fost executate de Alexandru Seceni, un ctitor al bisericii. Aceste icoane au fost sfintite de primul episcop misionar roman, Policarp Morusca, cu putin timp inainte de a reveni in Romania, de unde nu i s-a mai dat voie sa plece. El fusese staretul manastirii Hodos-Bodrog, careia i-am dedicat un film. A fost un lant de imprejurari, care au dus la numirea abuziva a unui alt episcop, in 1951, cu o noua eparhie a BOR, creandu-se astfel o schisma, care tine si pana in ziua de azi, in ciuda faptului ca tot mai multi preoti de aici doresc unirea celor doua eparhii romanesti. Ar fi bine sa se uite samburele discordiei, fiindca schisma a fost intretinuta de conflictul vechi dintre legionari si securisti, infiltrati printre preoti. Una din cauze e de ordin pecuniar. Acest proces, cu toate meandrele lui, il descriu pe larg in volumul Mort dupa America, singurul roman care prezinta istoria neoficiala a ortodoxiei romanesti pe pamant american. Pentru noii emigranti romani e necesar ca biserica sa fie unita, sa fie un reazim pentru ei, nu un teren de lupta, pe vechi dispute, care azi nu-si mai au nici un rost. Tinerii vin intr-o lumea noua, nu vor sa stie, nici sa intre intr-o realitate plina de vechi sechele. Biserica romaneasca din America trebuie sa fie fidela destinului ei originar. Iar istoria comunitatii romanesti din America nu poate fi desprinsa de istoria bisericii ortodoxe, asa cum a fost ea sadita aici. Am calatorit mult in America, pe urmele romanilor, pentru a consemna pas cu pas aceasta istorie. Multi preoti au recunoscut efortul nostru, precum pr. Casian Fetea, care a spus: „Poate că noi nu ne dăm acum seama, dar va veni o vreme când mulți cercetători, care vor studia istoria românilor din America, vor avea drept referință cartea domnului Modorcea și filmele sale” (pr. Casian Fetea, fost paroh al bisericii Sf. Maria, New York, unde am lansat aceasta carte si mi-am prezentat unele filme).

Iar istoria credintei trece si prin Biserica Sf. Dumitru. Si e suficient sa stiti ca insusi arhiepiscopul Valerian Trifa, ce-i va urma lui Policarp Morusca si va rupe cu biserica-mama comunista, fiind capul spiritual si administrativ al romanilor ortodocsi din SUA si Canada, timp de 33 de ani, a stat o vreme ascuns in acest locas sfant, care l-a ocrotit. Acest lucru mi-a fost povestit de sculptorul Constantin Antonovici, care nu-l mai scotea din legionar. Sigur, cazul Trifa e cunoscut, el a fost racolat de serviciile secrete americane ca fascist anti-comunist. Trifa a obtinut fraudulos cetatenia americana, apoi, cand s-au descoperit toate culisele, el a fost expulzat din America. S-a retras in Portugalia, la Estoril, unde a murit, in 1987, loc unde murise si un alt exilat roman, regele Carol al II-lea. Preotii romani din America insa il considera pe Trifa un model de urmat, precum robul lui Dumnezeu Remus Grama din Cleveland, poate cel mai vrednic dintre preoti, adevarat patriot roman, care a facut multe pentru tara si care isi asuma greselile lui Trifa, scotand la lumina numai ceea ce a facut pozitiv, asa cum se vede in muzeul bisericii.

In fine, un alt moment de referinta al Bisericii Sf. Dumitru este faptul ca in 1941 a fost hirotonit primul preot oficial al parohiei, tanarul Vasile Hategan, care a slujit aici pana in 1955, apoi si-a dus misiunea mai departe, la parohia Sf. Maria din Cleveland, pana in 1982, cand s-a pensionat. El e ctitorul principal al actualei biserici monumentale, in stil maramuresean, cu anexe si muzeu. Aici l-am cunoscut eu in anul 1998, cand am realizat serialul amintit. Lui si bisericii Sf. Maria (cea mai veche biserica romaneasca din America, fondata in anul 1904), le-am dedicat un episod, in care parintele Hategan adreseaza un mesaj de neuitat Romaniei de maine. El ii indeamna pe tinerii romani, intr-un moment de exod alarmant, sa nu-si paraseasca tara, fiindca aici, in America, „mai devreme sau mai tarziu, va veti pierde”.

E un mesaj curat patriotic, greu de acceptat de catre spirite inguste, care inteleg democratia ca o tradare de tara. Nici Iliescu, nimeni in Romania, nu a avut curajul sa-i opreasca pe tineri, sa le ofere solutii de patriotism adevarat. Si sunt si mai putini prelati care au convingerea ca trebuie sa adreseze asemenea cuvinte celor care ii asculta (episodul s-a difuzat la emisiunea „Viata spirituala” a TVR intr-o zi de duminica, la orele 11). Multi patrioti romani am gasit in America, iar preotii despre care va vorbesc sunt un model de romanism.

Dupa pr. Hategan, la Biserica Sf. Dumitru au urmat preotii Galdau si Sasu, iar din 1992 slujeste actualul paroh, Traian Petrescu (proteasa poarta un nume divin: Doina Avia). Sigur, asa cum a spus parintele si in predica sa, ca si in vorbele de dupa slujba, cand enoriasii s-au strans, ca de obicei, in sala sociala, aflata la subsol, toata vietuirea Sfantului lacas nu ar fi a fost posibila fara enoriasi, fara credinciosii romani si aportul lor substantial si continuu. Intr-un fel, biserica este intretinuta de donatiile si sufletul lor. Despre care parintele Petrescu le-a amintit la predica, o predica minunata dedicata postului, cu o serie de recomandari sanatoase, in traditia postului la romani. Biserica Sf. Dumitru din New York merita cunoscuta si pomenita de toti romanii fiindca este un patrimoniu scump al tarii, lasat mostenire de inaintasi, care trebuie aparat si sustinut cu participare directa si credinta. E mai mult ca sigur ca, aici, sufletul romanesc al oamenilor nu se pierde, e la el acasa.

Corespondenta de la New York pentru Ziaristi Online

Print Friendly, PDF & Email

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Cod de verificare * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.