Românii din jurul şi din inima României cer statului o strategie pentru apărarea lor. Despre fronturi şi frontiere la Izvoru Mureşului, în aşteptarea lui Traian Băsescu şi George Maior - Ziaristi OnlineZiaristi Online

Românii din jurul şi din inima României cer statului o strategie pentru apărarea lor. Despre fronturi şi frontiere la Izvoru Mureşului, în aşteptarea lui Traian Băsescu şi George Maior

IPS Ioan de Harghita si Covasna la Biserica Valea Mare Iunie 2013Episcopul Covasnei şi Harghitei cere, la Universitatea de Vară de la Izvorul Mureșului, rezolvarea problemele românilor din județele Harghita și Covasna

adunari-forum-civic-covasna-harghita-iulie-2015Episcopul ortodox al Covasnei şi Harghite, Andrei Moldovan (foto dr.), a făcut luni, la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului, un apel către instituţiile statului să înţeleagă şi rezolve problemele cetăţenilor români din sud-estul Transilvaniei pentru a putea, ulterior, fructifica întregul potenaţial al acestui areal în interesul României, scrie www.agerpres.ro, preluat de Romanian Global News.

Episcopul Covasnei şi Harghitei a punctat faptul că regresia demografică a românilor din zonă are un efect de domino asupra bunăstării societăţii româneşti în general, fiind periclitată funcţionarea instituţiilor de învăţământ în limba română, motiv pentru care se impune luarea unor măsuri de combatere a abandonului şcolar şi de susţinere a învăţământului în limba română

Înaltul prelat a avertizat că “fără studii tinerii pierd oportunitatea dezvoltării personale şi profesionale, afectând economia judeţului şi implicit, a României, creşte rata şomajului pentru că tinerii nu au calificările necesare ocupării puţinelor locuri de muncă şi nici nu vor putea accesa fondurile europene, la care ar fi avut de beneficiat numai prin simplul fapt că Harghita intră în categoria zonelor defavorizate”.

Totodată, episcopul Covasnei şi Harghitei a ţinut să sublinieze că tinerii nu au nevoie de concepte autonomiste, ci de valorificarea potenţialului economic real al regiunii.

“Dacă vorbim de obiectivele turistice ale zonei, vorbim de valori identitare româneşti care ar trebui restaurate, protejate de instituţiile de cultură şi patrimoniu locale şi centrale şi promovate de decizionalii de la Bucureşti. Trebuie să sublinem că este o acută nevoie de oameni de afaceri care să investească în zonă, să creeze locuri de muncă, pentru că lipsa lor afectează nivelul de trai al tuturor locuitorilor, indiferent de etnie”, a declarat episcopul Covasnei şi Harghitei.

Acesta a arătat că Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului este o oportunitate pentru readucerea în atenţia autorităţilor de la Bucureşti a problemelor sociale şi economice ale românilor de pretutindeni, inclusiv din România, în contextul în care “judeţul Harghita s-a remarcat prin multitudinea de evenimente dedicate comunităţii maghiare, care tensionează de fiecare dată relaţiile româno-maghiare şi româno-ungare”.

Lucrările celei de-a XIII-a ediţii a Universităţii de Vară a românilor de pretutindeni au început luni la Complexul Sportiv Naţional de la Izvoru Mureşului, urmând să fie abordate teme de interes pentru românii din afara graniţelor, dar şi din România. (AGERPRES / Autor: Gina Ştefan)

Liderii românilor din jurul frontierelor și Balcani cer la Izvoru Mureșului o strategie coerentă a statului român pentru păstrarea și dezvoltarea identității naționale a comunităților lor

Liderii românilor din jurul frontierelor și Balcani cer la Izvoru Mureșului o strategie coerentă a statului român pentru păstrarea și dezvoltarea identității naționale a comunităților lorLiderii românilor din jurul frontierelor și Balcani au solicitat, luni, autorităților române, la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureșului, să adopte o strategie coerentă pentru păstrarea și dezvoltarea identității naționale, ei susținând că și-ar dori mult să aibă același tratament pe care îl au românii din Republica Moldova, transmite corespondentul Mediafax (www.mediafax.ro), preluat de Romanian Global News.

Parintele Bojan AlexandroviciPărintele Bojan Alexandrovici (foto 2) a atras atenția că, în absența unei strategii coerente a României pentru păstrarea și dezvoltarea identității naționale a comunităților românești din afara granițelor, românismul din Valea Timocului se va pierde.

“Spun disperat că văd că se pierde românismul în Timoc şi noi nu facem nimic. Nu vreau să atac pe nimeni şi nimeni să nu se simtă jignit, dar la poziţiile astea mari, la funcţiile astea mari, cam des se schimbă conducători. Cum unul începe să cunoască zona, vine altul care trebuie să o viziteze, să cheltuie banii pentru benzină şi bilete de avion. Rezolvarea e simplă, haideţi să se facă o strategie”, a spus părintele protopop Bojan.

El a propus Departamentului pentru românii de pretutindeni “să facă un xerox de la fraţii maghiari” al strategiei pentru păstrarea și dezvoltarea identității naționale.

“Modificăm şi facem şi noi. Îi respect pe frații maghiari pentru că ei ştiu cum să facă. Așa o să știm cum putem să facem ca să fie un Departament care să funcţioneze oricine ar veni la putere. Și ori de câte ori s-ar schimba ministrul sau secretarul de stat, să existe structura care să-și facă treaba ei. Nu trebuie să avem persoane care să ne compromită, să fie persoane cu care se poate colabora. (…) Nu putem generaliza lucrurile, Secretariatul pentru culte ne-a ajutat foarte mult. Dacă instituţia Guvernului poate, înseamnă că şi altele pot. Dar e problema lipsei de dialog între ele şi mai e problema lipsei strategiei pentru românii de pretutindeni. Dacă nu vom face asta, credeţi-mă, în 50 de ani o să căutaţi oameni în Timoc pe care să-i plătiţi cu aur uscat ca să păstreze ce a mai rămas şi nu nu o să-i mai găsiţi”, a spus părintele Bojan.

El a subliniat că nu există nicio diferență între vlahi și români, că “vlah este egal român”, și s-a întrebat când vor primi românii din Serbia cetățenia română.

“Este un lucru foarte important pentru noi, pentru că ar pune punct la problema vlah-român. Noi putem să obţinem toate cetăţeniile – şi bulgărească, maghiară, sârbească avem – dar a neamului căruia aparţinem nu putem. Pentru că spune că nu se poate în mod legal în acest moment, doar dacă ai domiciliu, dacă eşti căsătorit cu cineva din România. Cred că mult pierdem şi o să ne căim mult că s-a întârziat cu asta”, a mai spus Bojan Alexandrovici.

El a menționat că în Valea Timocului se deschid, în ultima vreme, biblioteci cu mii de cărţi pe care oamenii nu le pot citi, pentru că ei nu știu limba română decât în grai, în timp ce banii puteau fi folosiți pentru școli în limba maternă sau pentru funcționarea unor școli duminicale la biserici.

“Așa, noi avem o grămadă de case de cultură cu mii de cărţi adunate din România și cei care fac astfel de proiecte sunt români, din cauză că fac afaceri. Sunt mulţi care au apărut acum şi asta e un business, e o afacere să fii român. Sunt bune bibliotecile, dar ne trebuie mai întâi şcoli”, a explicat părintele Bojan.

Ivo GheorghievLa rândul său, Ivo Gheorghiev (foto 3), reprezentantul românilor din Bulgaria, a declarat că, în utimii 25 de ani, “aproape în fiecare an” a făcut apel “în pustiu” la Bucureşti, la Sofia și la Uniunea Europeană, “că neamul românesc dispare din Bulgaria”.

El a povestit că în Bulgaria comunitățile românești au ridicat 17 școli, care au fost însă închise “de Departamentul pentru românii de pretutindeni”, care nu le-a mai acordat finanțare. În aceste condiții, copiii nu mai vorbesc limba română.

“Este a doua treaptă a asimilării. Avem nevoie de o strategie, pe care eu vă propun să o facem împreună, vă rugăm, vă implorăm, chemaţi-ne, cereţi-ne părerea, de multe ori cunoaştem problema mai bine de pe teren. Suportăm palme din Bulgaria, din țara mamă, de la UE. Am impresia că nu mai suntem necesari, dar noi rămânem aici, pentru că noi vrem să facem ceva pentru neamul nostru. E o tragedie să dispară un om, să calci un neam în picioare e o infracţiune”, a spus Ivo Gheorghiev.

Și Dusan Pârvulovici, coordonatorul Comitetului pentru drepturile omului din Negotin, le-a transmis politicenilor români un mesaj: “Uniţi-vă!”

“Mesajul meu pentru dragii români politicieni, lideri, deputaţi, senatori, experţi este: uniţi-vă şi aduceţi două legi pentru români de pretudindeni, pentru cetăţenie – am avea nevoie de ea – și să crească DRP la nivel de minister – ar avea mai mare putere, altfel ar funcţiona, iar secretarul să nu se schimbe la fiecare schimbare de de guvern!”, a spus el.

Vasile TarateanuPreşedintele Fundaţiei Culturale “Casa Limbii Române” din Cernăuţi, Vasile Tărâţeanu (foto 4), a afirmat că situaţia comunității românești din Ucraina “se înrăutăţeşte de la un an la altul”.

“Când preşedintele României (Klaus Iohannis – n.r.) a venit la Kiev şi s-a întâlnit cu conducerea Ucrainei, nu l-a interesat să se întâlnească cu noi şi acesta ar fi fost un semnal politic dat conducerii Ucrainei, că statul român, preşedinţia, Guvernul, instituţiile, politicienii sunt interesaţi de situaţia românilor din Ucraina şi pun anumite condiţii în această privinţă”, a spus Tărâțeanu.

El a menționat că sprijinul financiar este important, dar “principalul” este sprijinul politic pe care trebuie să-l acorde statul român comunităţilor româneşti din jurul țării.

“Deznaţionalizarea continuă să aibă loc, încetul cu încetul şi pătrunde şi în bisericile noastre româneşti. În foarte multe biserici sunt preoţi care, motivând că intră în biserici şi ucraineni, spun şi Tatăl Nostru şi Crezul şi cântările liturgice în limba ucraineană şi încetul cu încetul va dispărea limba română din biserici. La fel se întâmplă şi în şcoli, de la 90 de şcoli, am ajuns la 67 şi procesul continuă. Avem nevoie ca cineva să ne ia apărarea și, dacă nu avem sprijinul patriei noastre istorice, singuri noi nu vom mai rezista în faţa politicii de deznaţionalizare”, a mai spus Tărâțeanu.

Anatol PopescuȘi preşedintele Asociaţiei Naţionale Culturale Basarabia a românilor din regiunea Odessa, Anatol Popescu (foto 5), a susținut că, în timpul vizitei la Kiev din luna februarie, președintele Klaus Iohannis nu a stat de vorbă cu românii de acolo.

“A fost dureros când domnul președinte Iohannis a fost la Kiev și nici nu a vrut măcar să ne salute în limba română, am fost evitați, absolut nu s-a dorit să se discute cu noi, de parcă suntem contagioși într-un fel. Vreau să transmit că noi suntem contagioși încă de românism, altceva de la noi nu se poate lua, doar pozitivul, și de la românii din Herța și din Cernăuți, din Transcapatia sau din Bugeac”, a spus Anatol Popescu.

El a afirmat că principala problemă a românilor din diaspora este păstrarea identității naționale.

“Suntem bogați, avem și România și Republica Moldova, dar în fapt nu ne bagă nimeni în seamă nici într-un fel, nici în altul. De la București ne așteptăm la o poziție unitară din partea autorităților, ne-am dori foarte mult să avem același tratament pe care îl au românii din Republica Moldova în relația cu statul român, să avem aceleași drepturi. În anii ’40 am fost abandonați la grămadă și măcar acum să fim tratați identic, nu prioritar. Nu au nicidecum să fie românii din Republica Moldova mai deosebiți decât noi, cei din sudul Basarabiei, suntem aceeași, avem aceeași limbă ca și româniidin regiunea Cernăuți, vrem o instituționalizare cumsecade din partea statului român”, a mai spus Anatol Popescu.

El a afirmat că românii vor o rețea a Institutului Cultural Român în Ucraina și “un dialog cât mai consistent, atât diplomatic, economic, cultural”, astfel încât românii să se simtă “acasă în Ucraina” și să aibă, totodată, contact permanent și cu țara mamă, cu București, Chișinău și Cernăuți.

“Fără contacte nu putem să ne păstrăm identitatea acolo, în sudul Basarabiei. La ora actuală dialogul este foarte slab”, a conchis Anatol Popescu.

Stefan Mihailov (centru)Vicepreședintele Comiterului Românilor din Serbia, Stefan Mihailov (foto 6 centru), care îi reprezintă pe românii din Voivodina, a declarat că “este obligația României” să nu îi uite, pentru că dacă nu se va face nimic, vor fi “pe calea pierzaniei”.

Dumitru Bujor
Prezent la dezbaterile de luni, preşedintele Comisiei pentru Românii de Pretutindeni (CRP) din Senatul României, Marcel-Dumitru Bujor (foto 7), a remarcat, în acest context, că România poate fi considerată un model în ceea ce privește tratarea minorităților naționale în cadrul Uniunii Europene, în vreme ce minoritățile românești din state precum Ucraina, Serbia, Ungaria sau Transnistria nu beneficiază de drepturile pe care România le garantează minorităților sale.

“Spre deosebire de maghiari, care au atât deputați și senatori în Parlamentul României cât și învățământ în limba maghiară, românii nu au parte de același tratament în Ungaria. Aici, de altfel, minoritatea română este asimilată poporului ungur. În Ucraina, tradițiile românești, limba și dreptul la învățământ în limba română nu sunt respecate, iar în Serbia, situația așa-numiților vlahi este complicată. În Voivodina, o regiune formată din mai multe minorități și cândva autonomă din punct de vedere cultural, românii nu au posibilitatea să își prezerve limba și cultura”, a explicat senatorul Bujor.

El a vorbit și despre o altă problemă “stringentă” a românilor de peste hotare – relația cu instituțiile administrației publice din străinătate, spunând că românii “sunt tratați inechitabil și nu ca cetățeni egali în drepturi cu cei din țara de adopție, o discriminare care nu este permisă și nu ar trebui să existe, mai ales în interiorul UE”.

Senatorul a precizat că bugetul alocat de statul român susținerii proiectelor comunităților românești din afara granițelor țării “este oarecum insuficient pentru nevoile comunităților românești”.

Și deputatul PSD Angel Tîlvăr, ministru delegat al Românilor de Pretutindeni, a transmis un mesaj participanților la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureșului (Harghita), susținând că înțelege “sacrificiile pe care le fac adesea românii de peste hotare pentru a-și putea manifesta identitatea”. “La frontierele UE și NATO există comunități de români care s-au aflat, în ultimele decenii, în situații complicate, când accesul la învățământul în limba maternă sau exprimarea credinței au cunoscut obstacole și îngrădiri. În Serbia și Ucraina, românii au demonstat că sunt deja cetățeni europeni în avans”, a menționat el.

La rândul său, președintele executiv al Fundației Naționale pentru Românii de Pretutindeni (FNRP), Eugen Popescu, a criticat lipsa înalților demnitari ai statului român de la lucrările Universității Românilor de Pretutindeni. “Probabil sunt în vacanță. Liderii comunităților românești nu sunt în vacanță, ei lucrează pentru că au de apărat identitatea acolo de unde sunt ei, identitatea a sute de mii de români”, a spus Eugen Popescu.

Lipsa acestora este, în opinia sa, o dovadă a faptului că “sunt complet rupţi de realitatea dramatică” a comunităţilor româneşti din jurul frontierelor şi Balcani, că “nu înţeleg miza unor comunităţi româneşti legate de statul român” şi “nu au niciun fel de viziune cu privire la potenţialul unor relaţii cât mai apropiate dintre autorităţile statului român şi aceste comunităţi”, iar acest lucru se întâmplă în momentul în care “alte state vecine şi membre UE mizează pe relaţiile privilegiate şi pe întărirea comunităţilor lor minoritare din România”.

La dezbaterile de luni de la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureșului a participat și prefectul județului Harghita, Jean-Andrei Andrei.

La Universitatea de Vară participă 80 de lideri de asociaţii româneşti, personalităţi marcante din comunităţile româneşti din vecinătatea României şi diaspora. Marți, la dezbateri este așteptat să participe și fostul președinte al României, Traian Băsescu. De asemenea, activistul pentru drepturile omului Dan Tanasă, l-a invitat la lucrări şi pe fostul şef al SRI, ambasadorul George Maior.

Sursa: Ziaristi Online

Print Friendly, PDF & Email

2 comments

  1. Pingback: Emil Cioran şi Mircea Eliade despre Mircea Vulcănescu: Un Sfânt care a biruit Moartea | VA RUGAM SA NE SCUZATI, NU PRODUCEM CAT FURATI!

  2. dans

    conserva hitlerista expirata ne-a fost vinduta romanilor cu eticheta falsa de UE ca si aliment democratic. Stricaciunea duhneste pina la Berlin. A nu se mai inghitii! Si-a dat arama pe fata prin neprimirea Marsului Unirii din acest an. Omul are de executat o agenda straina de neamul romanesc. Macar nu-l putem numi tradataor de neam ca pe cei de pina acum, pentru ca asta-i venetic. Cind a fost la cersit voturi la Chisinau stia ca sunt romani pe acolo.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Cod de verificare * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.