Sfânta Parascheva vă aşteaptă! Programul marii sărbători de la Iaşi. VIDEO - Ziaristi OnlineZiaristi Online

Sfânta Parascheva vă aşteaptă! Programul marii sărbători de la Iaşi. VIDEO

SĂRBĂTOAREA SFINTEI PARASCHEVA (Iași, 2017)

– comunicat de presă –

În fiecare an, sărbătoarea de pe 14 octombrie este o sărbătoare a bucuriei duhovnicești, a credinței vii și mărturisitoare și o dovadă a dragostei poporului român pentru sfinții și Biserica lui Dumnezeu. Această zi și cele premergătoare marii sărbători oferă lecții de viață, prin credința, nădejdea și răbdarea mulțimii mari de pelerini, veniți din toate colțurile țării dar și din afara granițelor ei, ca să o cinstească pe sfânta ocrotitoare a Moldovei.

Anul acesta, pelerinii care vor veni să se închine la moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva se vor putea închina şi la moaştele Sfintei Întâi Mucenițe și Întocmai cu Apostolii Tecla, aduse de la Mănăstirea Neamț.

La evenimentele organizate în perioada 10-16 octombrie 2017, presa va avea acces pe baza acreditărilor de presă, emise la cerere de către Arhiepiscopia Iașilor, conform comunicatului transmis pe data de 23 septembrie a.c.. Precizăm că, fără acreditare, nici o persoană nu va avea acces în spațiile special amenajate pentru reprezentanții presei.

Astăzi, 9 octombrie a.c., la ora 12.00, în fața Catedralei mitropolitane din Iași, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Iașilor, Pr. Constantin Sturzu, va oferi declarații presei despre evenimentele dedicate sărbătorii din 14 octombrie. De asemenea, în perioada 10-16 octombrie, zilnic, la orele 11.00 și 17.00, în preajma baldachinului ce adăpostește racla cu moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva, reprezentanți ai Arhiepiscopiei Iașilor vor oferi declarații presei.

În data de 14 octombrie 2017, slujba Sfintei Liturghii va fi oficiată pe o scenă amplasată pe Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, situată în dreptul altarului Catedralei Mitropolitane.

Vă oferim, ataşat acestui comunicat, programul detaliat al evenimentelor prilejuite de sărbătoarea dedicată Sfintei Cuvioase Parascheva, precum și informații despre viața Sfintei Întâi Mucenițe și Întocmai cu Apostolii Tecla.

Vă rugăm să urmăriți, în această perioadă, secțiunea specială dedicată hramului Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iași de pe portalul doxologia.ro, unde vor fi postate informații utile despre evenimentele desfășurate în această perioadă.

Biroul de Presă al Arhiepiscopiei Iașilor

 Trinitas TV – FB:

Sărbătoarea Sfintei Parascheva

Program 10-16 octombrie 2017

Marți, 10 octombrie 2017:

  • Ora 06.30 Procesiune cu moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva și depunerea lor pe platoul din faţa Căminului preoțesc „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” pentru închinare.
  • Orele 07.00-11.30 – Sfinţirea apei (aghiazma mică) și Sfântul Maslu (pe platoul din fața Catedralei Mitropolitane și sfințirea la butoaiele cu apă lângă corpul C1), Utrenia şi Sfânta Liturghie arhierească (în Catedrala Mitropolitană). Răspunsurile la strană vor fi date de Corul Byzantion.
  • Orele 00-17.00 – Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva (în Catedrala Mitropolitană).
  • Orele 00-01.00 – Slujba de priveghere a Sfântului Mare Mucenic Gheorghe – Vecernia, Litia și Utrenia (în Catedrala Mitropolitană). Răspunsurile la strană vor fi date de Corul Byzantion.

Miercuri, 11 octombrie 2017:

  • Orele 07.00-12.00Miezonoptica, Acatistul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, Ceasurile şi Sfânta Liturghie (în Catedrala Mitropolitană). Răspunsurile la strană vor fi date de Corul Iosif Naniescu de la Facultatea de la Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iași.
  • Orele 17.00-18.00Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva
  • Orele 21.00-01.00 – Slujba de priveghere a Sfântului Acoperământ al Maicii Domnului – Vecernia, Litia și Utrenia (în Catedrala Mitropolitană). Răspunsurile la strană vor fi date de Corul Chivotul.

Joi, 12 octombrie 2017:

  • Orele 07.00-12.00Miezonoptica, Acatistul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, Ceasurile şi Sfânta Liturghie (în Catedrala Mitropolitană). Răspunsurile la strană vor fi date de Corul Chivotul.
  • Orele 17.00-18.00Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva
  • Orele 19.00-20.30 – Pelerinajul Calea Sfinţilor – Procesiune cu moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva și moaștele Sfintei Mari Mucenițe Tecla (Se va ieși pe poarta de lângă Casa Nicodim – Strada I. C. Brătianu – Strada Cuza Vodă, Strada Armeană – Biserica „Sfântul Sava cel Sfinţit” – Strada Costache Negri – Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi” – Catedrala Mitropolitană).
  • Orele 21.00-01.00 – Slujba de priveghere a Sfântului Apostol Andrei – Vecernia, Litia și Utrenia (în Catedrala Mitropolitană). Răspunsurile la strană vor fi date de Corul Basileus.

Vineri, 13 octombrie 2017:

  • Orele 07.00-12.00 – Miezonoptica, Acatistul Sfântului Apostol Andrei, Ceasurile şi Sfânta Liturghie (în Catedrala Mitropolitană). Răspunsurile la strană vor fi date de Corul Apostolii, al preoților din cadrul Protopopiatelor Iași 1, Iași 2 și Iași 3.
  • Orele 00-18.00 – Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva (în Catedrala Mitropolitană)
  • Ora 19.00 Concert Corul Accapela
  • Orele 00-03.00 – Slujba de priveghere a Sfintei Cuvioase Parascheva combinată cu a Sfintei Mari Mucenițe Tecla – Vecernia, Litia și Utrenia (în Catedrala Mitropolitană) și Sfânta Liturghie. Răspunsurile la strană vor fi date de Corul Basileus al Seminarului „Sfântul Vasile cel Mare” din Iași.

Sâmbătă, 14 octombrie  2017:

  • Orele 07.00-09.00 – Miezonoptica, Acatistul Sfintei Cuvioase Parascheva, Ceasurile și Slavoslovia Mare (în Catedrala Mitropolitană). Răspunsurile la strană vor fi date de Corul Chivotul.
  • Orele 09.00-13.00 – Sfânta Liturghie arhierească (pe podiumul din B-dul Ştefan cel Mare şi Sfânt). Răspunsurile la strană vor fi date de Corul Chivotul.
  • Orele 17.00-18.00 – Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva
  • Orele 00-01.00 – Slujbă de Priveghere a Învierii – Vecernia, Litia şi Utrenia (în Catedrala Mitropolitană). Răspunsurile la strană vor fi date de Corul Chivotul.

          Duminică, 15 octombrie  2017:

  • Orele 07.00-11.30 – Miezonoptica, Acatistul Mântuitorului, Ceasurile şi Sfânta Liturghie (în Catedrala Mitropolitană). Răspunsurile la strană vor fi date de Corul Sanctus.
  • Ora 08.30 – Sfințirea picturii Bisericii Parohiei Sfântul Nectarie din Iași
  • Ora 09.00 – Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie (la Biserica Parohiei Sfântul Nectarie din Iași)
  • Orele 17.00-00 – Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva
  • Orele 21.00-01.00 – Slujba de Priveghere a Sfintei Mari Mucenițe Tecla – Vecernia, Litia şi Utrenia). Răspunsurile la strană vor fi date de Corul

         Luni, 16 octombrie  2017 :

  • Ora 19.00 – Oratoriul Chemări spre mântuire. Pelerini la Sfânta Parascheva, închinat Sfintei Cuvioase Parascheva – la Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași

Viaţa Sfintei Întâi Mucenițe și Întocmai cu Apostolii Tecla

Sfânta Tecla s-a născut în Iconia (astăzi Konya, în Turcia) în prima jumătate a secolului I d.Hr. În jurul anului 45 d.Hr., când Apostolul Pavel a venit în acest oraş să propovăduiască credinţa în Hristos, tânăra Tecla l-a întâlnit în casa lui Onisifor. Ca urmare a cuvintelor Apostolului, Tecla a îmbrăţişat noua credinţă şi s-a dedicat unei vieţi în feciorie, renunțând la intenția de a se mărita. Mama sa, Teocleia, și Tamir, logodnicul ei, s-au opus acestei decizii. Ca urmare a acuzațiilor aduse de aceştia înaintea guvernatorului provinciei, Sfântul Apostol Pavel a fost întemniţat. La proces s-a hotărât ca Sfântul Pavel să fie alungat din oraș. Guvernatorul şi rudele au încercat să o îndepărteze pe Sfânta Tecla de credinţa în Hristos şi idealul fecioriei, dar ea a refuzat. Plină de furie, mama ei l-a convins pe judecător să o condamne să fie arsă de vie. Tecla a făcut semnul Crucii peste flăcări și a fost înconjurată de lumină, rămânând neatinsă de flăcări. Ploaia şi grindina care au urmat au stins focul, iar tunetele i-au alungat pe cei care doreau să o omoare.

Părăsind teafără locul execuţiei, Tecla i-a găsit pe Pavel și pe însoțitorii lui, inclusiv pe Sfântul Apostol Barnaba. Aceştia se ascundeau într-o peșteră din apropierea orașului. Împreună cu ei, a mers să propovăduiască Evanghelia lui Hristos în Antiohia, făcând multe minuni și suferind numeroase chinuri de-a lungul vieții ei. După aceea, cu binecuvântarea Sfântului Pavel, Sfânta Tecla s-a retras într-o regiune pustie și aspră din Seleucia Isauriei, unde a continuat să propovăduiască Evanghelia și să săvârşească numeroase vindecări. La vârsta de 90 de ani, vrăjitori păgâni au venit în locul unde ea se nevoia, având intenţia să o batjocorească. Când Sfânta Tecla L-a chemat pe Mântuitorul în ajutor, un munte uriaș s-a despicat în două și o stâncă a acoperit-o, ea dându-și astfel sufletul în mâinile Domnului.

Scrierea Faptele Sfintei Tecla menționează că locul în care Sfânta și-a încheiat viața a fost orașul Seleucia, în Asia Mică, aflat la 50 de kilometri sud-vest de Tars și 100 de kilometri sud-est de Iconium. Seleucia a ajuns în scurt timp un loc în care a înflorit cultul adus Sfintei Tecla, construindu-se aici o biserică în vecinătatea altarului închinat ei, devenind un important loc de pelerinaj pentru creștinii din Asia Mică și din întreaga zonă mediteraneeană.

În primăvara anului 384, pelerina Egeria a făcut un ocol de trei zile pentru a vizita complexul dedicat Sfintei Tecla. La momentul vizitei sale, exista acolo o înfloritoare viață duhovnicească, Egeria menționând prezența a numeroase chilii monahale pentru bărbați și femei. Mai târziu, în a doua jumătate a secolului al V-lea, altarul Sfintei a fost mutat într-o peșteră din apropiere, unde a fost construită o bazilică cu trei abside. Deasupra aceste biserici a fost construită mai târziu o bazilică mai mare, ce depășea 80 de metri lungime, a cărei latură sudică se mai păstrează și astăzi. După cum mărturisește istoricul Evagrie, aceasta a fost construită de împăratul Zenon. Fiind exilat din scaun de un uzurpator numit Vasilisc, Zenon a stat un timp în Isauria, primind înștiințare în vis de la Sfânta Tecla că avea să-și recâștige tronul. După ce a revenit la domnie, Zenon a ridicat în Seleucia o biserică în cinstea Sfintei. Ulterior, în secolul al VI-lea, au fost construite încă cel puțin două biserici și numeroase băi și bazine de apă, menite să fie la dispoziția numărului mare de pelerini care ajungea aici. Deși majoritatea acestor construcții sunt astăzi ruine, ele sunt mărturii vii ale dragostei cu care pelerinii vizitau locul unde Sfânta Tecla și-a sfârșit viața pământească.

Principalul centru al cultului Sfintei Tecla din perioada Antichității târzii era situat în Seleucia (Asia Mică). În același timp, cultul Sfintei s-a răspândit destul de repede în zona mediteraneană. La sfârșitul secolului al V-lea, Sfânta Tecla era cinstită și în Italia, Galia, Germania, nordul Africii, Armenia, Cipru, Palestina, Siria și Egipt.

La începutul secolului al VI-lea, potrivit Fericitului Ieronim, o biserică din Betfaghe, de pe Muntele Măslinilor, pretindea că posedă moaștele Sfintei Tecla.

În Egipt, tradițiile referitoare la viața Sfintei Tecla s-au bucurat de o atenție deosebită încă din secolul al IV-lea, devenind cunoscute scriitorilor și artiștilor egipteni. O bogată serie de dovezi materiale ale cinstirii sfintei se regăsesc în perioada dintre secolele al IV-lea și al VII-lea și provin din zone de pe tot cuprinsul Egiptului.

Cultul Sfintei Tecla s-a bucurat de o largă răspândire în Egipt, concomitent cu o scriere apocrifă numită Faptele lui Pavel și ale Teclei (scrisă prin secolul al II-lea).

Scrierile care făceau referire la Sfânta Tecla au pătruns inițial în Alexandria (într-o perioadă în care activa Origen), principalul centru comercial și cultural al vremii, de unde și impactul avut în accesul și acceptabilitatea primită și în restul teritoriului egiptean. Alexandria a devenit un centru activ în cinstirea Sfintei Tecla.

O multitudine de dovezi materiale (papirusuri pe care sunt scrise faptele sfintei, reprezentări ale sfintei pe diferite obiecte, biserici închinate ei) indică faptul că Sfânta Tecla s-a bucurat de o mare cinstire în toată Valea Nilului.

Pe mai multe vase de lut din Egipt sunt reprezentați Sfântul Mina, pe o parte, și Sfânta Tecla, pe alta. Aceasta, împreună cu referința „Altarul Muceniței Sfânta Tecla”, ce se regăsește în Minunile Sfântului Mina, sugerează că un altar al Sfintei Tecla a fost localizat în apropierea locului de pelerinaj dedicat Sfântului Mina în Egipt, în secolul al V-lea sau al VI-lea. Nu este clar dacă exista o mănăstire aici, dar este probabil ca persoanele dedicate vieţii ascetice să fi făcut pelerinaje la acest altar.

Fragmente din moaștele Sfintei Mucenițe Tecla se află la Mănăstirea „Sfânta Tecla” (Mar Taqla) din Maaloula, localitate situată la 70 km vest de Damasc, capitala Siriei. Comunitatea este formată din musulmani, dar şi din creştini ortodocşi, care trăiesc în pace unii cu alţii. Oamenii locului sunt destul de săraci, trăiesc în condiţii grele, majoritatea ocupându-se cu păstoritul.

Doar în această localitate se mai vorbeşte limba aramaică, pe care a rostit-o Mântuitorul Iisus Hristos. Pentru conservarea limbii aramaice vorbite în această localitate s-a înfiinţat în 2006 o şcoală în care se poate învăţa acest grai. Bogăţia locului nu constă numai în frumoasa limbă veche, ci şi într-o comoară de mare preţ: moaştele Sfintei Tecla. Racla se află pe una dintre înălţimile orăşelului, adăpostită în mănăstirea dedicată ei, iar de departe se vede, impunătoare, şi statuia care o reprezintă pe Sfântă. Mănăstirea este de maici, iar lucrul uimitor este că muceniţa, care l-a cunoscut pe Sfântul Pavel şi al cărui cuvânt apostolic l-a urmat, este binefăcătoarea tuturor celor care o roagă ceva cu credinţă, indiferent de religie. Sfânta a primit darul facerii de minuni, mai ales al vindecărilor, aşa că asemenea rugăciuni împlineşte adesea atât creştinilor, cât şi musulmanilor.

În peştera unde se nevoia, Sfintei Tecla i s-a descoperit un izvor ce i-a oferit apa necesară pentru a putea trăi, izvor ale cărui ape sunt de atunci vindecătoare. Mulţi paralitici şi-au găsit vindecarea, precum şi cei bolnavi de reumatism şi infertilitate. Sfânta a trăit tot restul vieţii sale în această peşteră, vindecând pe cei bolnavi şi propovăduind credinţa creştină.

Familiile de pelerini sunt cazate în aşezământul special amenajat, ce aparţine de mănăstire, însă, în trecut, mulţi pelerini veneau şi dormeau în peştera sfintei aşteptând răsăritul soarelui şi participarea la Sfânta Liturghie, pentru a se împărtăşi şi a gusta apoi din apa sfinţită a izvorului din peşteră. Conform tradiţiei, dacă o femeie însărcinată vine pentru a cere ajutorul sfintei, trebuie ca ea să mănânce o bucăţică din fitilul ce a fost înmuiat în uleiul ce se află la candela care arde permanent în peşteră. Cei care sunt prea bolnavi şi nu pot ajunge la peşteră îi roagă pe cei apropiaţi să vină şi să se roage pentru ei la mormântul sfintei să le aducă din apa sfinţită. În Siria, mulţi dintre musulmani au evlavie la sfinţi şi îi cinstesc ca atare. Astfel că, în ciuda faptului că Islamul s-a răspândit în regiune devenind religia majoritară, cei ce locuiesc în aceste zone şi-au păstrat credinţa în Sfânta Tecla, fapt ce a ajutat la supravieţuirea şi creşterea prosperităţii mănăstirii. Trebuie să menţionăm că multe dintre rugăciunile adresate Sfintei Tecla, în peştera ei, sunt precedate de recitări a unor pasaje din Coran. Ca răspuns la aceste rugăminţi, multe cupluri musulmane cu probleme de infertilitate au fost binecuvântate cu copii. Câteva dintre aceste cupluri, pentru a-i mulţumi sfintei pentru minunea săvârşită, şi-au botezat mult-doritul copil în credinţa creştin-ortodoxă.

Violenţele cauzate de Statul Islamic au afectat şi Maaloula. Aproape toţi creştinii au părăsit localitatea, doar musulmanii rămânând în oraş. Deşi cele 40 de monahii din Mănăstirea „Sfânta Tecla” au rămas pentru a-i ajuta pe zecile de copii orfani, mulţi dintre ei musulmani, rebelii islamişti au răpit în 2013 mai multe monahii, ducându-le în Liban. Din fericire, au fost eliberate în 2014.

În România, moaştele Sfintei Tecla se găsesc la Mănăstirea Neamţ şi la Mănăstirea „Sfânta Tecla” din localitatea Predești, Dolj. Fragmente din moaștele unei Sfinte cu numele Tecla (nu este sigur că este vorba de aceeași) se mai găsesc și în Europa Occidentală: capul Sfintei este așezat spre cinstire în Domul din Milano, iar alte fragmente din moaștele aceleiași Sfinte se mai găsesc în Franța, Italia și Spania.  Referitor la cultul Sfintei Tecla în Spania, acesta a început cu sute de ani în urmă, în perioada „Reconquista” (718-1492). La Tarragona se organizează anual Festivalul „Santa Tecla”, între 15-25 septembrie, fiind recunoscut drept Festival Tradiţional de Interes Naţional de Guvernul Cataloniei şi drept Festival de interes turistic statal de guvernul spaniol. Festivalul sărbătoreşte aducerea moaştelor Sfintei Tecla în oraş (mâinile sfintei) în 1321, din Antiohia. În cinstea acestui eveniment, oraşul a pregătit impresionate ceremonii de întâmpinare a moaştelor Sfintei Tecla.

Sursa: Ziaristi Online

Print Friendly, PDF & Email

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Cod de verificare * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.