Presa maghiara: "La graniţa Pământului Secuiesc - Biblia luptei pentru autonomie" - Ziaristi OnlineZiaristi Online

Presa maghiara: “La graniţa Pământului Secuiesc – Biblia luptei pentru autonomie”

Covasna / Ziua de 15 martie va fi sărbătoare oficială

Consiliul local din oraşul Covasna a adoptat proiectul de hotărâre prin care ziua de 15 martie va deveni sărbătoare locală oficială. Proiectul de hotărâre a fost înaintat de Ferencz Botond, consilier PCM.

Surprinzător, cu ocazia dezbaterii proiectului de hotărâre, consilierii români nu prea şi-au manifestat opoziţia. Ei au avut o singură propunere: în varianta iniţială a proiectului de hotărâre se menţionează că ziua liberă de 15 martie trebuie recuperată ulterior, însă acest articol ar trebui eliminat. Solicitarea lor a fost acceptată.

Ţinând cont de interesele comunităţii româneşti, ar putea urma stabilirea unei alte zi libere – a precizat primarul Lorincz Zsigmond.

Membrii comisiei juridice şi secretarul nu au fost de acord cu proiectul de hotărâre, însă acesta a fost adoptat cu zece voturi pentru.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6164 din 15.12.2010, autor Bokor Gabor

* * *

La graniţa Pământului Secuiesc / Biblia luptei pentru autonomie

Noul volum semnat de istoricul din Sfântu Gheorghe, Kadar Gyula, redactorul revistei Tortenelmi Magazin se intitulează La graniţa Pământului Secuiesc.

Prin prisma mesajului pe care îl transmite, volumul poate fi apreciat drept biblia luptei pentru autonomie, el contribuind la aprofundarea cunoştinţelor noastre de istorie şi reflectând asupra sentimentelor generate de situaţia de minoritari. Semnatarul este convins că trebuie conştientizate necesitatea şi importanţa autoguvernării locale. Istoricul evidenţiază că în Transilvania, drepturile maghiarimii nu trebuie comparate cu cele de care dispun imigranţii din Europa. Dacă datorită cursurilor de istorie derulate în şcoli, un copil maghiar sau secui creşte cu convingerea că este un venetic pe acest pământ, eficienţa luptei pentru autonomie este lipsită de speranţe – susţine Kadar Gyula, adăugând: dacă un popor îşi cunoaşte rădăcinile, trecutul, este conştient şi de drepturile care i se cuvin. Semnatarul apelează la toate mijloacele posibile pentru a ne transmite convingerea sa. In interesul confirmării importanţei luptei pentru autonomie, pe lângă istoriografie, este aplicată şi informarea politică, îmbinată cu publicistica.

Borna de hotar

Cunoscând vociferările prezente pe scena politică şi în presă, înţelegem şi semnificaţia titlului La graniţa Pământului Secuiesc. Semnatarul, originar din localitatea Ilieni, analizează şi atmosfera ostilă generată în urma adoptării stemei satului său natal şi încearcă să ne explice ponderat că borna de hotar de pe stema comunei situate la graniţa dintre Pământul Secuiesc şi Tara Bârsei, care a fost transpusă din simbolul secular în stema actuală a unităţii administrative, nu simbolizează destrămarea unităţii statale, ci reflectă asupra unui fapt istoric: indică graniţa Pământului Secuiesc, pe care o marcase şi atunci când România nu exista ca stat.

Patria secuiască

Kadar Gyula nici nu caută răspunsul la întrebarea: unde este patria secuiască? Prin deducţie logică, el oferă un răspuns, ca urmare, întrebarea nu e retorică.

De ce este dureroasă pentru un secui definirea noţiunii de patrie? Deoarece el trăieşte pe Pământul Secuiesc, pe un teritoriu care, în baza principiului autodeterminării, ar fi dat dreptul la o statalitate independentă, însă constituţia română şi şirul tratatelor internaţionale nu sunt dispuse să ia la cunoştinţă acest lucru – scrie Kadar Gyula. Secuii trebuie să audă deseori cum sunt făcuţi bozgori care-şi deschid briceagul, sau apatrizi, iar cei din ţara ciuntită îi numesc români sau valahi. Si toate acestea se întâmplă în condiţiile în care ei au casă, patrie, viaţă, pământ natal. Nicăieri în lume nu există un alt grup etnic care să pomenească de pământul său, de gospodăria sa ca de propria sa viaţă.

Unde se află patria secuiască? Pământul Secuiesc este patria maghiarilor secui, istoria şi cultura întreg Bazinului Carpatic reprezintă sufletul lor, limba maghiară este limba lor maternă. Maghiarii secui trăiesc într-un spaţiu vital a cărui istorie se leagă de ei, într-un spaţiu în care se simt acasă. Ei nu pot simţi că România este patria lor, pentru că, în această ţară, (şi) denumirea de Pământ Secuiesc este stigmatizată. De asemenea, nu poate fi o patrie nici ţara ciuntită a cărei populaţie a votat în defavoarea gândirii într-o naţiune maghiară unitară.

Secuilor nu le-a rămas altă patrie decât pământul lor natal, Pământul Secuiesc, pentru a cărui dăinuire trebuie să lupte în fiecare zi, pentru că acesta este destinul lor, nu au cum să procedeze altfel. Pot beneficia de condiţii materiale bune, limba şi cultura lor se pot lansa liber doar în propria lor viaţă, în casa-patria lor, într-o patrie în care ei sunt stăpânii. Îşi pot imagina autodeterminarea internă, autonomia lor, şi în cadrul României, doar să li se permite să-şi trăiască viaţa!

Popor, nu doar naţionalitate

Prin prezentarea datelor istorice, semnatarul încearcă să dovedească faptul că în cazul secuimii nu este vorba doar despre o naţionalitate, ci despre un popor. Se poate afirma ferm că poporul secui nu va renunţa la dreptul său la autodeterminare. In Europa medievală, unde se instaurase feudalismul, doar poporul secui dispusese de o astfel de independenţă unică. Tocmai pentru acest motiv trăim cu convingerea că secuimea nu va renunţa la dreptul la autodeterminare teritorială. In opinia noastră, în secolul al XXI-lea, nu e nevoie de modificarea graniţelor, deoarece în Europa regiunilor poate fi înfăptuită autodeterminarea poporului secui, autodeterminare care, depăşind graniţele, îi va asigura posibilitatea de a-şi păstra identitatea în cadrul României, ca părtaş al limbii şi culturii maghiare -susţine Kadar Gyula.

Autonomie

Analizând importanţa autonomiei, semnatarul precizează: doar astfel îşi poate păstra poporul secui identitatea, doar astfel poate interveni în stabilirea propriului destin, doar astfel va fi asigurat în cadrul instituţiilor publice principiul simetriei. Bilingvismul poate fi realizat în baza intereselor reciproce. Soluţia din Tirolul de Sud pare a fi un model posibil de urmat. Printre altele, acest lucru înseamnă că dacă cineva îşi dă silinţa să-şi însuşească o altă limbă, este îndreptăţit să primească un spor de cunoaştere a limbii, de 10% din venitul realizat.

Scopul semnatarului este conştientizarea cititorilor maghiari din Transilvania de faptul că i se cuvin, ca şi unui popor indigen, aceleaşi drepturi ca şi românilor. Insă pentru a beneficia de drepturi egale, maghiarimea are nevoie de un sistem instituţional şi o administraţie corespunzătoare. Acestea pot fi realizate printr-o oarecare formă a autoguvernării locale, culturale şi teritoriale. Pentru maghiarii care trăiesc disparat, cadrul optim va fi asigurat de autonomia culturală, în cazul celor care trăiesc în majoritate într-o anumită aşezare, de autonomia locală, iar în unele regiuni ale Pământului Secuiesc şi din Partium, de autoguvernarea teritorială. Indiferent de limbă şi cultură, fiecare are nevoie de adoptarea la nivel local a deciziilor, având în vedere că doar în cunoştinţa potenţialului local pot fi întreprinse măsurile corespunzătoare. E important ca fiecare să simte că pământul pe care trăieşte este al său – precizează Kadar Gyula.

Credem în învierea Pământului Secuiesc

La finalul volumului, semnatarul îşi manifestă convingerea fermă că în această regiune istorică, poporul secui va fi capabil, bazându-se pe propriile sale tradiţii, să-şi reorganizeze viaţa în aşa fel încât şi membrii comunităţilor româneşti colonizate în oraşele secuieşti şi stabilizate, în secolele precedente, în zona periferică a Pământului Secuiesc, să se simtă ca acasă. In vreme ce românii revendică Transilvania în baza dreptului majoritar, iar maghiarimea o pretinde invocând dreptul istoric, Pământul Secuiesc este (şi) al secuilor, în baza proporţiei numerice a populaţiei şi a dreptului istoric. Acesta e motivul pentru care credem în învierea Pământului Secuiesc! Credem că acest lucru se poate înfăptui şi în cadrul României.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6165 din 16.12.2010, autor Szekeres Attila

* * *

Istoria secuilor poate fi predată

În clasele a VI-a şi a VII-a istoria secuimii ar putea fi o materie opţională. Pentru elaborarea manualelor şi a celorlalte materiale didactice auxiliare, va fi înfiinţată în luna ianuarie o echipă de lucru, iar în activitatea ei vor fi angrenaţi specialişti din judeţele Covasna şi Harghita.

Preşedinţii celor două consilii judeţene şi inspectoratele şcolare judeţene sprijină iniţiativa unui pedagog din judeţul Harghita, dr. Herman Gusztav Mihaly fiind rugat să se ocupe de coordonarea ştiinţifică a realizării ideii.

Tinerii trebuie să conştientizeze deja la vârsta şcolară că secuii au un statut juridic specific, iar în baza tradiţiilor lor, sunt un popor cu o conştiinţă naţională separată, dispun de o istorie proprie şi tocmai din această cauză este atât de importantă introducerea unei astfel de discipline în şcoli – accentuează istoricul din Sfântu Gheorghe, Kadar Gyula, care ne-a declarat că deşi istoria maghiarilor din România este predată în şcolile generale din anul şcolar 1999-2000, acest lucru nu este suficient din cauza motivelor amintite. Istoricul a adăugat că manualul reprezintă doar cadrul pentru transmiterea cunoştinţelor, care trebuie umplut cu conţinut, iar acest lucru intră în sarcina profesorilor de istorie.

In cazul disciplinelor obligatorii, ministerul învăţământului trebuie să-şi dea acordul cu privire la utilizarea materialelor didactice auxiliare, însă în cazul disciplinelor opţionale este suficient acordul inspectoratului şcolar judeţean. Inspectorul şcolar general, Keresztely Irma, speră că autoguvernările celor două judeţe vor găsi fondurile necesare. In ianuarie, profesorii de limba şi literatura maghiară şi profesorii de istorie vor purta discuţii pe marginea elaborării materiei de învăţământ.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6166 din 17.12.2010, autor Fekete Reka

* * *

Tensiuni radicale

În interiorul formaţiunii Jobbik, aparent unitare şi disciplinate se ascund cel puţin două direcţii politice. Una este aripa militantă, a cărei portavoce este portalul kuruc.info, iar Mişcarea de Tineret 64 de Comitate (HVIM) îi este emblematicul aliat. Din punct de vedere ideologic, sunt total deschişi către dreapta şi închişi către stânga, unii reprezentanţi nu sunt străini de sectarism, iar zelul iacobin este des întâlnit în rândurile lor.

Cealaltă forţă politică este aripa raţională care reprezintă politica din parlament. Reprezentanţii ei sunt cei care ar dori să obţină prin compromisuri raţionale rezultate concrete în interesul naţiunii. Obiectivul lor este eliberarea partidului de stigmatul rasismului, antisemitismului şi nazismului, deloc adevărat şi creat de presa antinaţională.

Este clar că tactica, strategia şi alegerea aliaţilor diferă în cazul celor două forţe politice. In timp ce una dintre ele urmăreşte otrăvirea relaţiei Fidesz-Jobbik şi etichetarea cât mai des posibil a Fidesz drept trădător de naţiune, cealaltă se gândeşte în primul rând la edificarea naţiunii.

Până în acest moment nu au avut loc conflicte deschise între cele două grupări, însă excluderea lui Posze Lajos a făcut ca liniile tensionare, până acum ascunse opiniei publice, să devină evidente. Toroczkai Laszlo – preşedintele fondator al HVIM şi reprezentant Jobbik în autoguvernarea judeţului Csongrad – a făcut deseori declaraţii defăimătoare la adresa politicienilor Jobbik, în special la adresa lui Posze, din cauza nefericitei sale afirmaţii la adresa gărzii. In replică, Posze l-a denunţat pe Toroczkai. Fracţiunea l-a exclus pe Posze. Cine a avut de câştigat din toate acestea? Stânga antimaghiară.

Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr. 217 din 21.12.2010, autor Borbely Zsolt Attila

* * *

Idele lui martie – sărbătoare în Trei Scaune

Ziua de 15 martie a fost declarată – în cadrul şedinţei de ieri a Consiliului Judeţean – la iniţiativa fracţiunii civice, sărbătoare oficială. Secretarul autoguvernării şi consilierii români care au votat împotriva proiectului de hotărâre, au formulat obiecţii cu caracter juridic.

Proiectul de hotărâre a fost depus de grupul de consilieri ai Partidului Civic Maghiar şi fixat pe ordinea de zi pentru a doua oară. Kulcsar Terza Jozsef, conducătorul fracţiunii, a declarat că aşa cum pentru români ziua de 1 decembrie este sărbătoare oficială şi zi nelucrătoare, de acelaşi lucru ar trebui să beneficieze şi etnicii care trăiesc în minoritate numerică pe teritoriul României.

Varga Zoltan, secretarul consiliului judeţean, a comunicat că 5 din cele 7 comisii de specialitate ale consiliului au avizat favorabil proiectul. In opinia lui Ioan Solomon, în cazul în care consiliul va adopta proiectul, va însemna că se revendică un statut parlamentar regional, iar noi nu ne aflăm încă în acel stadiu. După şedinţă, Kulcsar ne-a declarat că este vorba doar despre o soluţie provizorie. Formularea lui Solomon a fost corectă atunci când a declarat că nu ne aflăm încă în acel stadiu. Este vorba doar despre o problemă de timp şi va exista autonomie. Fracţiunile PCM şi UDMR au susţinut în unanimitate proiectul de hotărâre, iar consilierii români au votat împotrivă. Titlul variantei adoptate: Hotărâre referitoare la declararea zilei de 15 martie sărbătoare oficială în judeţul Covasna. Hotărârea prevede ca în cadrul instituţiilor aflate în subordinea Consiliului Judeţean Covasna, ziua de 15 martie să fie zi liberă, iar în cazul în care această zi va fi zi lucrătoare, va fi recuperată.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6171 din 23.12.2010, autor Szekeres Attila

* * *

Culmea neobrăzării

Problemele de ordin financiar ale bisericii ortodoxe mă revoltă. Ăştia nu vor renunţa niciodată să se plângă. Nu ajunge că îşi construiesc una după alta biserici, catedrale chiar, până şi în Transilvania – la Oradea de exemplu, construiesc în aşa fel încât acoperă cetatea declarată monument -, acum mai au şi tupeul să declare încă o dată că statul nu îi sprijină suficient de mult. Cel mai enervant este că fac toate acestea după ce nici în timpul comunismului nu au fost în situaţia de a suferi prea mult comparativ cu alte biserici istorice, iar acum stau atât de prost încât au posturi de televiziune şi de radio proprii, ba chiar şi societăţi de pompe funebre. Sunt convins că unii dintre popii lor, care slujesc în locuri izolate, nu sunt plini de bani, dar să nu uităm însă că nu au probleme cu cazarea, cu întreţinerea, ca să nu mai vorbim despre faptul că influenţa lor în rândul credincioşilor este destul de mare şi le mai pică ceva şi de la aceştia. Ţinând cont de toate acestea, consider că este o neobrăzare ca liderii bisericii ortodoxe să se tot plângă despre cât de rău o duc, în timp ce umbra cupolelor lor sub formă de ceapă se extinde tot mai puternic peste Transilvania. Ce să mai spună atunci bisericile catolice şi cele protestante, care trebuie să poarte cu Bucureştiul o luptă cu morile de vânt, pentru a-şi redobândi imobilele, pentru orice sprijin, cât de mic? In final, consider dezgustător faptul că biserica ortodoxă, care propovăduieşte atât de însufleţită jertfa de sine, este capabilă an de an să-şi ridice glasul pentru bani.

Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr. 220 din 24.12.2010, autor Gyorgy Jozsef

* * *

Pentru cei de peste hotare, cetăţenia ungară va face posibilă unificarea, şi prin prisma dreptului constituţional, a naţiunii maghiare – unitare din punctul de vedere al limbii, culturii şi istoriei – a declarat Semjen Zsolt în cadrul conferinţei de presă de ieri, referitoare la procedura de solicitare a cetăţeniei, care va fi demarată de la 1 ianuarie. Vicepremierul a numit acest pas ca fiind unul istoric. El a mai adăugat că din punctul de vedere al identităţii maghiare, este de o importanţă-cheie ca pe lângă păstrarea identităţii culturale să se realizeze şi unificarea constituţională. El a mai adăugat că acest lucru este posibil pe calea obţinerii cetăţeniei.

Semjen a atras atenţia asupra faptului că legea adoptată nu cunoaşte cetăţenie ungară de categoria A sau B. Există o singură naţiune maghiară şi o singură cetăţenie ungară. El a amintit faptul că s-a creat o colaborare româno-ungară strânsă, Ungaria sprijinind aderarea României la spaţiul Schengen.

Însărcinatul ministerial Wetzel Tamas a accentuat că se manifestă un interes deosebit de mare faţă de cetăţenia ungară. Răspunzând unei întrebări, Semjen Zsolt a afirmat că maghiarii de peste hotare trebuie să aibă drept de vot.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6173 din 28.12.2010

Sf. Gheorghe, 12.01.2011

Biroul de presă al Centrului European de Studii Covasna – Harghita

Revista Presei Maghiare

Nr. 24 / 15.12.2010 – 31.12.2010

Print Friendly, PDF & Email

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Cod de verificare * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.