Mihai Eminescu despre alegeri si "rosii" de la Putere: "Conspira, calomniaza si vei ajunge om mare în România" - Ziaristi OnlineZiaristi Online

Mihai Eminescu despre alegeri si “rosii” de la Putere: “Conspira, calomniaza si vei ajunge om mare în România”

Despre “rosii” la Putere

Apropiindu-se alegerile pentru deosebitele colegii vacante ale Camerei si Senatului, ne credem datori a reaminti alegatorilor conservatori îndeosebi, celor din opozitie în genere, ca sa uzeze de dreptul lor constitutional si sa ia parte la alegeri. Oare mai trebuie sa amintim cîte interese în adevar nationale sunt la mijloc cari sa motiveze participarea tuturor la lupta electorala? Nu. vedem partidul guvernamental  desfacut în grupuri de ambitiosi , cari, încetând de mult de-a mai viza la realizarea principiilor si nefiind capabile de a organiza ceva solid si stabil, se întrec pur si simplu în vînatoarea foloaselor materiale pe cari le da puterea? Nu vedem ca partidul rosu, departe de-a fi numai un partid recrutat din deosebite clase ale societatii române, formeaza el însusi o clasa deosebita, a careia meserie e politica si care traieste din politica si din specula frazelor mari precum alti oameni traiesc din agricultura sau din exercitarea unei profesiuni ?

Veniturile statului, percepute asupra contribuabililor, deci asupra alegatorilor, sunt plata pe care cetateanul o da pentru a primi în schimb servicii echivalente . Ce servicii echivalente ne dau Adunarile cari ‘si pierd vremea m discutii zadarnice, votând însa cu iuteala aburului legile cele mai importante, cari ar trebui mult timp studiate? Ce servicii echivalente pot restitui ministri schimbati de treizeci si sase de ori în patru ani de zile? Ce servicii echivalente pot face niste oameni cari nu stiu nimic afara de Cod si ocupa cu toate acestea functiuni de directori de drum de fier, pentru cari se cer cunostinte tecnice? Ce servicii echivalente pot face societatii oameni cu cîte patru clase primare deveniti directori de Banca Nationala? Astfel suma neproportionat de mare care se ia în fiece an din averea comuna, în loc de a se întrebuinta la dezvoltarea vietii economice si de cultura a populatiunilor, se împarte în sinecure mari si mici pentru o clasa de oameni fara stiinta, fara merit, cari, tocmai pentru ca n-au nici una, nici alta, s-au constituit într-o societate de exploatare pentru care toate mijloacele de-a veni la putere sau de-a se mantinea sunt bune.

Morala publica cata. sa sufere mari scaderi prin asemenea stare de lucruri. Tânarului nu i se mai zice: „învata sau munceste ca sa înaintezi !”, ci, prin exemplele ce se dau, i se zice: „Conspira, calomniaza si vei ajunge om mare în România”. Astfel vedem ca ratiunea pentru care s-a ridicat în anii din urma o multime de oameni la rangurile cele mai înalte e un act de rebeliune, un cuvânt de insulta la adresa Domnitorului, un pasquil si altele asemenea.

Pe de alta parte interesele agricole atârnând , în tara arbitrariului administrativ, tocmai de administratie, alegatorii sunt în mare parte pusi la discretia urelor si persecutiilor administrative. Pe lânga asta statul dispune de atâtea functii si favori pe câti oameni sunt în tara cari stiu scrie si citi! Astfel administratia consista nu în munca, în servicii echivalente cu sumele bugetului, ci în precupetire de voturi.

Cine sufere mai mult prin aceasta stare de lucruri sunt elementele muncitoare si sanatoase ale natiunii noastre, sunt toti aceia cari nu aspira la privilegii si sinecure , ci traiesc din produsul muncii lor proprii. Tocmai în clasele pozitive ale natiei se observa o scadere continua. a averii. Sub fel de fel de forme ingenioase li se sustrage acestor clase pâna si cel din urma ban, pentru a întretinea cu el luxul unor nulitati ambitioase, incapabile de munca, precum sunt incapabile de dreptate si de adevar. Dar mai mult înca: elementele românesti, populatia istorica a tarii e stoarsa pentru întretinerea plebei internationale a apologistilor lui Blanqui , o plebe fara patrie hotarâta si fara nationalitate hotarâta.

E timpul ca orice inima patriotica sa se miste la privelistea mizeriei generale produsa prin cupiditatea populatiei flotante a acestei tari. Precum facem deosebire între ,,român” si ,,strain”, am ajuns a face o deosebire între „român” si ,,rosu”. Ca o ceata de cuceritori straini au navalit asupra tarii, constituie stat în stat, considera ca inamici pe toti cei ce nu împartasesc apetiturile lor, considera populatiunile ca pe o turma buna de esploatat.

Oricine voteaza contra lor îndeplineste un act de mântuire a tarii si a nationalitatii, contribuie la restabilirea bunei credinte în afacerile publice, la reintegrarea poporului românesc în drepturile lui legitime.

Mihai Eminescu, Timpul

[6 ianuarie 1881]

Print Friendly, PDF & Email

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Cod de verificare * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.