O voce a Rusiei despre rachetele SUA, Europa, Romania, Moldova si Transnistria. Interviu cu Andrei Klimov, Comisia pentru Afaceri Externe a Dumei de Stat - Ziaristi OnlineZiaristi Online

O voce a Rusiei despre rachetele SUA, Europa, Romania, Moldova si Transnistria. Interviu cu Andrei Klimov, Comisia pentru Afaceri Externe a Dumei de Stat

Corespondenta din Moscova de la Tatiana Jukova

Interviu in exclusivitate pentru inforusia cu Andrei Klimov, deputat in Duma de Stat, presedintele Subcomisiei de colaborare europeana din cadrul Comisiei pentru Afaceri Externe a Dumei de Stat a Rusiei

Inforusia: Cum se raporteaza Rusia la decizia Romaniei de a amplasa in sudul tarii o baza NATO ca parte a scutului anti-racheta?

Andrei Klimov: Dupa cum stiti, in general nu agreem astfel de sisteme la granita noastra. Nici in Polonia, nici in Romania, nici in Cehia, nici in Bulgaria, nicaieri. Pentru ca aceste sisteme sunt create fara participarea noastra si presupunem ca in anumite conditii ele ar putea ameninta securitatea noastra nationala.

Europa este mica, deja exista prea mult armament pe un continent atat de mic. Americanilor le este mai usor pentru ca nu traiesc aici, au aici doar baze militare, insa noi traim in aceasta Europa. De aceea, toate bazele care se afla langa granitele noastre si sunt dotate cu orice tip de armament ne ingrijoreaza, bineinteles. Nici chiar in cazul armamentului clasic, nu putem intelege de ce creste numarul. Iar cand e vorba de sisteme capabile sa micsoreze – fie si in mica masura – capacitatile strategice ale tarii noastre in ce priveste rachetele nucleare, desigur ca acest lucru ne alarmeaza.

Inforusia: In luna februarie ministrul de externe roman Teodor Baconschi a anuntat ca are “un mandat si idei” cu privire la normalizarea relatiilor intre Bucuresti si Moscova. La 7 aprilie a avut loc vizita la Bucuresti a lui Vladimir Titov, adjunctul ministrului de externe rus, care s-a intalnit cu Teodor Baconschi. In opinia dumneavoastra, de ce se leaga dorinta Romaniei de a-si normaliza relatiile cu Moscova?

A. K.: Sunt de parere ca astfel de actiuni, in special astfel de pregatiri militare, conduc Romania intr-o cu totul alta directie. Ar fi corect daca Romania si-ar dori intr-adevar sa-si imbunatateasca relatiile cu Rusia. Tari mai dezvoltate in plan economic si mai influente in plan politic decat Romania au fost preocupate de mult de relatiile lor cu Moscova. Cu SUA a avut loc chiar o resetare a relatiilor. Avem cele mai stranse legaturi cu Italia, Germania, Franta. Si iata ca Romania nu se grabeste sa participe activ la stabilirea unor relatii cat se poate de prietenesti cu Rusia. Aceasta logica este de neinteles.

Inforusia: Din perspectiva Moscovei, de ce anume este nevoie pentru normalizarea relatiilor? Are si Moscova probleme cu Bucurestiul? Care sunt principalele interese politice ruse in ceea ce priveste relatiile cu Romania?

A. K.: Din punctul nostru de vedere, Romania joaca un rol nu tocmai constructiv in problemele ce apar, de exemplu, in legatura cu Transnistria. Si relatiile romano-moldovenesti trimit uneori, in opinia noastra, catre incercari de atragere lenta a Republicii Moldova in orbita politicii romanesti si de o romanizare ulterioara a Moldovei. Acestea nu sunt speculatii proprii, am cunostinta de ele chiar de la colegi moldoveni si romani. Acest lucru nu ni se pare corect. In plus, Romania a iesit relativ recent din fostul lagar sovietic, ca noi toti de altfel, si de aceea la Bucuresti sunt evidente ambitiile de a se arata “mai occidentali” decat Occidentul. Se constata si acest lucru. Pentru Rusia, care are o diplomatie independenta de mai bine de o mie de ani, toate acestea apar ca un factor agasant suplimentar.

Inforusia: Deci principalul camp de controverse intre Moscova si Bucuresti se afla intre Prut si Nistru?

A. K.: As spune ca acolo sunt cele mai pregnante controverse. Trebuie sa intelegeti ca noi nu incercam sa ne opunem Romaniei sau R. Moldova, consideram doar ca exista unele principii care trebuie sa prevaleze in relatiile internationale. Unul dintre ele este principiul neimplicarii in treburile interne. Spre exemplu, asta am spus si Georgiei cand Tbilisi a incercat sa-si impuna ordinea prin forta armelor in fata populatiei care nu voia sa traiasca acolo. Dupa cum va amintiti, mult timp nu am recunoscut Abhazia si Osetia de Sud. Am fost nevoiti sa facem acest lucru, mergand la extrem, si am fost nevoiti si sa oprim aceasta agresiune (n.r. –conflictul din Osetia de Sud din august 2008). Desigur, aici este o alta situatie…

Inforusia: Situatia este, intr-adevar, diferita: in Transnistria nu exista in prezent un conflict armat.

A. K.: Cu toate acestea, se poate observa o crestere a prezentei armate. Aceasta regiune nu este deloc linistita. Totul trebuie privit in context. In Polonia si Cehia nu exista astfel de situatii, de aceea privim planurile de dezvoltare a scutului antiracheta ca o amenintare. Iar aici lucrurile nu sunt foarte linistite: conflictul se afla, bineinteles, intr-o faza „inghetata”, dar el exista. In opinia noastra, relatiile de aici, din sud-estul Europei, ar trebui sa fie mai deschise, mai increzatoare. Si noi avem probleme care ar putea fi rezolvate in totalitate prin colaborare – de exemplu, legate de Marea Neagra si de aceasta regiune. Am putea rezolva multe probleme de dezvoltare economica, de ecologie si multe altele, insa pentru proiecte comune este nevoie de intelegere reciproca.

Andrei Klimov – note biografice:

Nascut in 1954, doctor in stiinte economice, in perioada 1990-1999 a fost deputat in Consiliul regional Perm, din 1999 si pana in prezent este deputat in Duma de Stat a Federatiei Ruse (al treilea mandat de parlamentar), in 2000 a fost numit persoana de incredere a lui Vladimir Putin in cadrul alegerilor prezidentiale, iar din 2005 si pana in prezent face parte din Comitetutul Dumei de Stat pentru afaceri externe, fiind presedintele subcomisiei de colaborare europeana.

COMENTARIU: Rusia si Romania se redescopera in plan geopolitic

de Tatiana Jukova

Unele aprecieri formulate de catre deputatul in Duma de Stat al Rusiei Andrei Klimov pot sa produca mirare sau chiar indignare la cititorul roman. De ce termenul “romanizare” are, in ochii lui, o evidenta conotatie negativa? De ce Romania nu trebuie sa “traga” Republica Moldova in orbita sa politica? Ce anume a facut Bucurestiul, cand a jucat “un rol neconstructiv” in politica sa fata de Transnistria? E rau, in cazul unei tari din estul Europei, sa fie “prea occidentala”?

Raspunsul nu consta in explicatia ca aceasta ar fi atitudinea fata de Romania si politica ei a unui politician anume. Dimpotriva, deputatul Klimov a exprimat o opinie comuna, care domina nu numai in cercurile politice rusesti, dar si in mass media. Si de aceea, ea ar trebui analizata atent, nu doar dezaprobata.

In primul rand, foarte multi din cercurile politice din Rusia cred sincer ca moldovenii in Republica Moldova au putin comun cu romanii. Sa nu uitam ca aceasta teorie s-a predat candva in scoli, iar in manualele sovietice de istorie ocupatia Basarabiei de catre URSS era prezentata ca “eliberare”. Sa nu uitam ca Romania “burghezo-mosiereasca” de dinainte de 1940 a fost aproape demonizata dupa razboi de propaganda sovietica, tocmai pentru a justifica “eliberarea”. (Administratia romaneasca impunea pana si numarul mare de sarbatori crestine, cand taranii nu lucrau si de aceea ramaneau saraci – acest exemplu dintr-o carte pentru elevi il tin minte din copilaria mea.) Si sa nu uitam ca propaganda imaginii demonice a Romaniei nu a incetat in Republica Moldova in ultimele doua decenii, mai ales in presa din Transnistria – iar la Moscova ajunge mai usor ceea ce se scrie la Chisinau si Tiraspol in limba rusa, decat ce se exprima in romana. Si, ce e mai important, la Moscova s-a sesizat si lipsa de sustinere ferma a cauzei romanesti in Republica Moldova de-a lungul deceniilor. Iar daca moldovenii nu se prea inghesuie sa se integreze cu Romania, nu este oare datoria morala a Moscovei sa-i apere pe cei pe care i-a inclus candva in sfera sa de influenta?

Acest sistem de coordonate i se potriveste insa cam rau pozitia Tiraspolului, care, spre deosebire de Moscova, niciodata nu a considerat improbabil scenariul apropierii R. Moldova de Romania si tot timpul s-a temut de realizarea lui. De aceea, dupa anul 2003 (cand a esuat “Planul Kozak” de federalizare a R. Moldova, propus de Moscova), Tiraspolul s-a impotrivit incercarilor Kremlinului de a rezolva problema transnistreana prin revenirea regiunii separatiste inapoi sub autoritatea R. Moldova, doar cu un statut special. Sperand sa incline de partea sa Chisinaul, Moscova sustinea pana acum Tiraspolul foarte discret. Importanta strategica a Tiraspolului pentru Rusia va creste cu cat schimbarile in viata politica a R. Moldova, generate de victoria Aliantei pentru integrare europeana, vor deveni ireversibile.

Dupa ce a ezitat de-a lungul anilor in privinta obiectivelor ei in regiune, Rusia afla acum ca Romania, care a dus aici o politica mai concludenta, a devenit rivalul ei nu doar in domeniul spiritual. Este poate pentru prima data in perioada postsocialista cand ambele tari se redescopera in planul geopolitic. Ramane insa fara raspuns intrebarea cum va fi perceputa Romania de catre Moscova in aceasta situatie noua. Este drept ca in anii 2000-2008 principalii oponenti activi ai Rusiei, care isi manifestau deschis aceasta atitudine si provocau cea mai mare enervare la Moscova, erau anume tari provenite din fosta URSS sau din blocul socialist: Polonia, Ucraina, Georgia. In ultimii ani, dupa conflictul armat cu Georgia si schimbarea conducerii politice in Polonia si Ucraina, spiritele s-au linistit, si relatiile reciproce (cu exceptia Georgiei, cu care nu exista relatii) au devenit mult mai pragmatice.

Aparitia Romaniei in calitate de rival geopolitic pe scena eliberata de actorii precedenti poate fi interpretata ca facand parte dintr-un scenariu global – de cei inclinati sa vada istoria moderna ca pe un joc dintre marile puteri, si ei nu sunt putini in Rusia. Din acest punct de vedere formularea “prea occidental” capata sensul negativ in perceptia unui politician rus. Iar o asemenea interpretare poate face Moscova mult mai sensibila la politica Bucurestiului in Republica Moldova.

Sursa: InfoRusia.ro

Print Friendly, PDF & Email

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Cod de verificare * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.