Provocarile la adresa Romaniei in 2012. De la radicalizarea Ungariei si escaladarea antiromanismului la relansarea subversiunii serviciilor speciale ale fostei URSS - Ziaristi OnlineZiaristi Online

Provocarile la adresa Romaniei in 2012. De la radicalizarea Ungariei si escaladarea antiromanismului la relansarea subversiunii serviciilor speciale ale fostei URSS

România, încotro?

de Nicolae Balint

Lumea se schimbă. Într-un ritm accelerat. Pe întregul mapamond este tot mai evident faptul că democrația este în suferință. Nici modelele economice urmate până în prezent nu mai satisfac. Se pare că democrația și-a epuizat resursele și și-a atins limitele. Spre ce ne îndreptăm? Care va fi viitorul Europei (încă unite) sub forma ”hibridului” UE? Dar al României? Este oare nevoie de un nou model economic întrucât cel actual nu mai corespunde? Și care ar fi acel model economic (panaceu) care merită a fi urmat și pe care să-l urmeze și România? Există oare vreo similitudine între timpurile pe care le trăim în prezent și cele de acum mai bine de 80 de ani? Există multe, foarte multe întrebări… Despre posibilele evoluții în contextul degradării continue a situației politice și implicit a cele economico-sociale în Europa și în lume, dar și despre posibilele riscuri de securitate pentru România și continentul european, în exclusivitate, câteva opinii ale unor foști înalți funcționari din diplomația românească și din serviciile speciale românești.

România, între incertitudini predictibile și riscuri neprăvăzute

cu General brg.(rez.) Aurel I. Rogojan

Riscuri, provocări și amenințări multiple. Cele mai multe, neprevăzute. În acest sens, generalul Bg. (r.) S.R.I. Aurel I. Rogojan, mentioneaza: ”Ar fi bine să putem delimita provocările la adresa securității la areale naționale sau regional-continentale. Am realiza, astfel, cu o oarecare rigoare dimensiunile insecurității și s-ar putea imagina scenariile de gestiune a crizelor. Caracteristicile transnaționale ale proceselor vieții sociale, între care interdependența economiilor, informațiile și banii fără frontiere, generează evenimente instantanee la nivel global. Cauzele pot fi în Extremul Orient, iar efectele în Wall Street. Asta înseamnă că provocările la adresa securității sunt mai greu previzibile și centrul de greutate al evaluărilor de risc se comută pe zona de graniță dintre incertitudinile predictibile și riscurile neprevăzute. Anul 2012 poate fi anul ultimei șanse pentru Europa. În acest sens, trebuie să ne rețină atenția declarația lui Alan Blinder, fost vicepreşedinte al Federal Reserve din SUA: Europa este îngrijorarea mea numărul unu. Este atât de puternică, încât nu mă pot gândi care este al doilea motiv de îngrijorare.”

Care sunt orizonturile speranței?

Între SUA și Europa privită în ansamblul ei, există o ostilitate discretă, care nu de puține ori s-a și manifestat în mod evident. Cu toate acestea, Lumea Veche și Lumea Nouă au găsit resursele – și e de presupus că vor le vor găsi și în continuare – de a acționa în comun atunci când va fi necesar. Mai ales când este vorba de a tempera ascensiunea Chinei în plan mondial. În acest sens, generalul Rogojan a precizat: ”Europa va continua să resimtă ostilitatea discretă a puterii economice a SUA, dar va subscrie la eforturile acestora de a temporiza ascensiunea Chinei. Poate chiar mai mult…Întrucât nu guvernele au generat criza, dar odată prinse în ea o întrețin și o amplifică prin politici inadecvate la problemele care amenință omenirea. Nici lumea, în ansamblu și nici Europa nu dispun de mijloacele de identificare și reglare a mecanismelor ascunse care generează anomia planetară. Cineva a deschis o cutie a Pandorei și tot ce iese din ea încețoșează, tot mai mult, orizonturile speranței. Trebuie să realizam că factorii globalizării continuă să submineze statele. Popoarele nu pot fi conduse prin “asociații de voluntari”, nici de state al căror lubrifiant este corupția instituționalizată în rețele internaționale”.

Natalitatea scăzută, o problemă de securitate națională

Tendința accentuată de îmbătrânire a populației – fapt constatat mai ales în ultimele decenii – concomitent cu scăderea natalității, situație valabilă pentru întreaga Europă, afectează însă în mod deosebit țările cu o rată de dezvoltare economică scăzută. România este una dintre acestea, iar pe lângă natalitatea scăzută, în cazul ei se adaugă și plecările masive din România (emigrarea), mai ales a tinerilor.

Ce riscă România în următoarele decenii? Aurel Rogojan menționează: ”Pentru România – dacă statisticile sunt corecte – cel mai mare risc este incapacitatea reproducției biologice simple (la paritate, 1 la 1), ceea ce înseamnă pericolul ca peste un secol țara

să nu mai fie populată de români. Dacă până la admiterea în spațiul Shengen era estimată o depopulare a României de cca. trei milioane, la cât ne-am putea aștepta după? Există un interes anume ca în România să nu mai rămână populație activă? Societatea românească se raportează, în prezent, la un sistem de valori răsturnat, în care firescul este înlocuit de anormalitate.”

Care mai este proprietatea poporului român?

Corupția,  în opinia gneralului Rogojan, reprezintă un factor major de risc la adresa securității naționale, ea atacând însăși bazele statului. ”Corupția în sferele celor trei puteri ale statului, arată generalul Rogojan, ineficiența administrației publice, creșterea economiei subterane, dezechilibrele macroeconomice, imixtiunile politice și de altă natură în justiție, legiferarea pentru legitimarea intereselor unor clanuri, refuzul atragerii fondurilor europene (deorece nu aduc “comisioane”) au devenit provocări extreme. Alte riscuri vizează valorile personalității, în dimensiunile identității, patrimoniului, educației, a sănătății și a suportului economic al libertății. Vai de poporul căruia i se vând pământul și bogățiile naturale: aurul, sarea, pădurile, apele…i se distruge agricultura, elementele de infrastructură critică, devenind, astfel, dependent de puterea economică a transnaționalelor, cu suveranitatea și libertățile mutilate ori anulate. Condiția sine qua non a libertății este proprietatea. Care mai este proprietatea poporului român și câți dintre cetățenii României dispun de starea economică care să le elibereze deciziile și acțiunile de constrângerile materiale? Cine și de ce atentează la valorile supreme ale Constituției, atacând și distrugand statul social? Societatea devine tot mai accentuat polarizată.”

2012, un an al provocărilor de proximitate

Bogații au devenit în ultimii 15 ani tot mai bogați, iar săracii tot mai săraci. Generalul Rogojan explică cum anume s-a întâmplat: ”După cum remarca profesorul Ilie Bădescu, citându-l pe Robert Reich, cincimea de sus, aceea a bogaţilor, pe scara veniturilor, este de 9 ori mai bogată azi, comparativ cu situaţia de acum 15 ani, iar cincimea de jos este de 5 ori mai săracă azi, decât acum 15 ani. Și în România, sistemul care ne domină a sporit sărăcia verticală, adică a redistribuit sărăcia şi foamea de mâine spre cei mai săraci şi bogăţia de mâine spre cei şi mai bogaţi de astăzi. De asemenea, nu sunt prefigurate soluții pentru incluziunea socială a categoriilor defavorizate”. În opinia generalului Rogojan, anul 2012 va fi al unor multiple provocări. ”Am intrat în anul 2012, a declarat generalul Rogojan, cu niște provocări externe de proximitate geopolitică, care vin mai din urmă: radicalizarea politicii naționale a Ungariei, perpetuarea ostilităților Ucrainei, escaladarea antiromânismului în Serbia, instabilitatea politică din Republica Moldova (un stat, totuși, locuit de români). Toate acestea, în contextul redobândirii de către Rusia a  statutului de mare putere și a relansării subversiunii de către serviciile speciale ale statelor din C.S.I. Provocările de proximitate vor favoriza mișcările pro-autonomiste și deteriorarea situației comunităților românești din statele vecine.” Generalul Rogojan consideră că neadmiterea în spațiul Shengen nu a fost înțeleasă ca sens de către factorii decidenți din România, dar refuzul a fost justificat. ”Ni s-a refuzat admiterea în spațiul Shengen, a declarat generalul Rogojan. Desigur, statele care s-au opus s-au gândit, înainte de toate, la binele nostru, dar atitudinea lor nu a fost corect înțeleasă. După cum guvernul și miniștrii direct responsabili nu au înțeles că minciuna și furatul propriei pălării nu sunt, cel puțin formal, practici de bună conduită în UE. Nu pot încheia fără a menționa continua degradare a calității mediului, insecuritatea alimentară și presiunile criminalității transfrontaliere, în cele cinci componente principale: migrația ilegală, traficul de droguri, contrabanda, spălarea de bani, pirateria informatică”.

Aurel I. Rogojan, general de brigadă S.R.I. (r.), este absolvent – șef de promoție – al Şcolii Militare de Ofiţeri Activi a Ministerului de Interne, arma informaţii, specializarea contraspionaj, precum și al Facultății de ştiinţe juridice a Universităţii Bucureşti, și al unor cursuri postuniversitare în specializările „criminologie” şi „psihopedagogie”. S-a aflat neîntrerupt în activitate între anii 1970-2006. Timp de aproape două decenii, a desfăşurat, concomitent cu activitatea specifică, şi activitate didactică în instituţiile ce pregătesc cadre din domeniul informaţiilor şi contraspionajului. Pe lângă articole, interviuri şi conferinţe apărute în presă, a publicat o serie de lucrări în regim de „informaţii clasificate”, precum şi volumele ”1989. Dintr-o iarnă în alta. România în resorturile secrete ale istoriei” ș“Fereastra serviciilor secrete. Romania in jocul strategiilor globale”. Este coautor al lucrărilor ”Servicii secrete străine. Retrospectivă şi actualitate. Interferenţe în spaţiul românesc”, împreună cu Marian Ureche (vol. 1 şi 2), iar împreună cu Traian-Valentin Poncea, ”Servicii secrete din Ungaria”, ”Spionajul ungar în România” , ”Istorie, geopolitică şi spionaj în Balcanii de Vest”.

„Maica Rusie” vrea să se reformeze

integral la NicolaeBalint.wordpress.com

Print Friendly, PDF & Email

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Cod de verificare * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.