Un Apel emoţionant: Unde sunt străzile cu numele martirilor anticomunişti?! Cazul Haiducilor Muscelului - "Banda Arsenescu-Arnăuţoiu" - Ziaristi OnlineZiaristi Online

Un Apel emoţionant: Unde sunt străzile cu numele martirilor anticomunişti?! Cazul Haiducilor Muscelului – “Banda Arsenescu-Arnăuţoiu”

"N-a fost canonizat până-n prezent nici un martir al luptei anticomuniste, cleric sau laic. În temniţele comuniste au intrat, mulţi pierind acolo, peste 2.000 de preoţi ortodocşi, iar peste 20 din aceştia au fost chiar executaţi, murind precum Mucenicii din Biblie. "

“N-a fost canonizat până-n prezent nici un martir al luptei anticomuniste, cleric sau laic. În temniţele comuniste au intrat, mulţi pierind acolo, peste 2.000 de preoţi ortodocşi, iar peste 20 din aceştia au fost chiar executaţi, murind precum Mucenicii din Biblie.” Foto detinut politic eliberat: Dinu Lazar

APEL: Unde sunt străzile celor ce nu mai sunt?

Apel către societatea civilă românească în favoarea judeţului Argeş-Muscel şi a redenumirii de străzi în amintirea liderilor rezistenţei anticomuniste executaţi de călăi răsplătiţi cu 500 de lei: Traian Marinescu Geagu (1950), Lt. Toma Arnăuţoiu (1959) , Lt. col. Gheorghe Arsenescu (1962) şi organizaţia „Haiducii Muscelului”

În curând comemorăm 25 de ani de la căderea comunismului. 25 de ani – aproape o generaţie – de cînd Nicolae Ceauşescu, fostul preşedinte al României, a fost executat, premeditat, în Sfânta zi a Crăciunului anului 1989.

Nu ştim încă prea bine bine dacă sunt şi 25 de ani de la căderea definitivă a comunismului în minţile Parlamentarilor, ale Autorităţilor locale, indiferent de judeţ.

Pentru a avea această certitudine, Ei trebuie să facă fapte concrete. Altfel, Ne vom pune în continuare întrebări.

Printre acestea, este necesar ca Ei să fie cei care trebuie să consfinţească prin lege importanţa istorică a rezistenţei armate anticomuniste din fostul judeţ Muscel, a celor care au luptat în munţi sau care i-au susţinut pe cei care au făcut-o, intraţi în memoria colectivă, a oamenilor simpli, sub numele de “Haiduci”, “Haiducii Muscelului”. În timp ce în dosarele întocmite de Securitate, ajunse cu mare greutate la C.N.S.A.S., erau anatemizaţi astfel: “Banda Arsenescu-Arnăuţoiu”.

Există un început în toate. Iar în Argeşul renumit odinioară prin sălbăticia unor Ioan Cârnu şi Alexandru Dumitrescu, Mihail Nedelcu, Mihail Chicoş, Nicolae Pleşiţă şi Ion Dincă “Te-leagă”, acest început poartă un nume simbolic: „Enciclopedia Argeşului şi Muscelului”, o lucrare amplă, în patru volume, fundamentată ştiinţific.

În volumul I găsim fişele liderilor fondatori: Lt. col. GHEORGHE I. ARSENESCU (executat la Jilava, pe 29 mai 1962 – pag. 49-50) şi Lt. TOMA I. ARNĂUŢOIU (executat la Jilava, în noaptea de 18 spre 19 iulie 1959 – pag. 47). Iar în volumul al II-lea, fişa organizaţiei “Haiducii Muscelului” (pag. 185).

Coordonatorul lucrării, dl. Prof. univ. dr. Petre Popa, sintetizează astfel împortanţa jertfelor lor în prefaţa intitulată“Spiritul enciclopedismului şi Argeşul” (pag. XII):

În debutul exprimării regimului comunist postbelic, zona nordică a Argeşului si Muscelului cunoaşte mişcările unor grupări opozante, cele mai active fiind conduse de Gheorghe Arsenescu şi Toma Arnăuţoiu (ofiţeri). Denumite «Haiducii Muscelului», erau anihilate de Securitatea Statului în deceniul şase al secolului XX. Mulţi dintre luptători sau susţinători au fost arestaţi, judecaţi, condamnaţi la moarte şi executaţi în închisoarea Jilava”.

În nume personal, am iniţiat încă din vara anului 2014 demersurile necesare pentru ca autorităţile din judeţul Dâmboviţa să onoreze prin redenumire de străzi în Municipiul Târgovişte şi comuna Voineşti cu numele singurilor dâmboviţeni cu rol important jucat în organizaţia de rezistenţă armată anticomunistă Haiducii Muscelului.

Este vorba de doi intelectuali proveniţi din lumea satului, a localităţii Izvoarele (azi în componenţa comunei Voineşti). Mai întâi de toate, studentul ţărănist TRAIAN GH. MARINESCU zis GEAGU, cel care l-a obligat pe prefectul comunist Gogu Popescu, prin arderea urnelor de vot în timpul alegerilor din 19 noiembrie 1946, să le repete în prezenţa observatorilor străini. Ulterior, devine adjunctul Lt. col. GHEORGHE I. ARSENESCU (nume conspirativ “Tarzan”) şi este executat demonstrativ, fără judecată, pe 2 februarie 1950, în apropierea locurilor natale, la intersecţia şoselei Câmpulung-Târgovişte. Cadavrul tânărului a fost păzit de Securitate timp de 48 de ore, fără a putea fi înmormântat creştineşte, pentru că “asta e soarta bandiţilor din munţi”. În al doilea rând este vorba de Preotul profesor GHEORGHE I. COTENESCU, din neam de ctitori de biserici rurale în două judeţe, cel care şi-a petrecut două treimi din viaţă în judeţul vecin, Muscel şi care a garantat faţă de Lt. col. GHEORGHE I. ARSENESCU, pentru adăpostirea în munţii Muscelului a nepotului său, TRAIAN GH. MARINESCU GEAGU, dat, în urmărire generală pe ţară încă din noiembrie 1946 de Siguranţa Generală, apoi de Securitate. O astfel de faptă, creştinească, trebuia pedepsită, iar Preotul COTENESCU, cel mai bătrân din primul lot al muscelenilor, a fost arestat la 24 martie 1949, anchetat dur 14 luni la Piteşti de căpitanul Ion Cârnu şi condamnat retroactiv de Tribunalul Regiunii II Militare Bucureşti în cadrul Sentinţei colective nr. 478 din 11 mai 1950. Avea să revină în sânul familiei un schelet viu, reuşind, ca prin minune, să supravieţuiască regimului de exterminare practicat deja în penitenciarul Piteşti, chiar în perioada punerii în practică a oribilului experiment al „Reeducării prin tortură”.

Dar efortul principal trebuie direcţionat spre actualul judeţ Argeş, care înglobează încă din 1952 fostul judeţ Muscel, care trebuia să dispară de pe harta României şi datorită rezistenţei înverşunate împotriva comunismului duse de oamenii paşnici din munţii Muscelului şi de la sud de munţii Făgăraş. Căci nu degeaba au existat aici numeroşi haiduci, amintindu-ne de rezistenţa dârză pe care au opus-o strămoşii noştri, dacii, faţă de ocupantul roman. Numai că de această dată ocupantul extern era cel sovietic, iar cel intern erau uneltele lor locale, puşi să oprime un întreg popor.

La sfârşit de secol al XIX-lea, Nicolae Andreescu, un învăţător de pe valea Râului Doamnei, concluziona astfel:

„Cei ce locuesc mai pe sub păduri, fiind mai toţi şi vânători, sunt foarte «curagioşi» şi cutezători, iubind mai mult ca alţii libertatea şi neatârnarea, cauza care poate a contribuit ca cei mai mulţi HAIDUCI ŞI REVOLUŢIONARI să fie dintre acei ce s-au născut pe sub munţi”.

În munţii Muscelului, rezistenţa armată anticomunistă a început şi s-a sfârşit cu Lt. col. Gheorghe Arsenescu. În timp ce povestea partizanilor de la Nucşoara, conduşi de fraţii Toma şi Petre Arnăuţoiu, este mai bine cunoscută, nu acelaşi lucru îl putem spune despre Arsenescu şi prima sa organizaţie anticomunistă, iniţiată în spaţiul simbolic al unui schit monahal. Ofiţerul epurat Arsenescu a stat aproape doi ani în munţi (1948-1949) şi zece ani în autoizolare impusă (1950-1960). La Nucşoara, alături de fraţii Arnăuţoiu, a petrecut doar şase luni. Dar rolul său fundamental în fondarea ambelor organizaţii (Muntele Roşu şi Nucşoara) poate fi comparat doar cu acela jucat de Ion Gavrilă Ogoranu, alt mare luptător al rezistenţei anticomuniste din munţi.

În vara aceluiaşi an 2014, am înaintat autorităţilor din judeţul Argeş un memoriu în care am solicitat următoarele:

1) Să iniţieze către Parlamentul României proiectul de lege privind redenumirea actualului judeţ Argeş sub forma judeţului Argeş-Muscel. Într-o Uniune Europeană în care accentul urmează să se pună pe regiuni, este unica şansă de păstrare a numelui fostului judeţ Muscel pe harta României, nu doar ca o simplă formă de relief (muscele), ci ca teritoriu al cărui locuitori n-au pregetat să lupte împotriva barbariilor regimului totalitar comunist. Există suficiente argumente în acest sens, inclusiv precedente cum sunt: Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului, judeţele Caraş-Severin şi Bistriţa-Năsăud etc.).

2) În municipiile Piteşti, Curtea de Argeş, Mioveni şi Câmpulung-Muscel să fie atribuite încă din anul 2014. nume de străzi care să introducă în memoria colectivă ceea ce a însemnat rezistenţa armată anticomunistă din fostul judeţ Muscel: Lt. col. GHEORGHE I. ARSENESCU, Lt. TOMA I. ARNĂUŢOIU, TRAIAN GH. MARINESCU GEAGU, Preot prof. GHEORGHE I. COTENESCU, Haiducii Muscelului.

Urgenţa se datorează faptului că în 2014 se împlinesc 65 de ani de la anihilarea , în cursul anului 1949, primei organizaţii Haiducii Muscelului, fondată şi condusă de Lt. col. GHEORGHE I. ARSENESCU în zona Dragoslavele-Muntele Roşu-Stoeneşti.

Vasta operaţiune a Securităţii s-a soldat, printre altele, cu condamnarea penală şi pedepsirea administrativă, în timp, a peste 100 de membri şi susţinători, inclusiv cu 4 persoane executate (TRAIAN MARINESCU GEAGU, Lt. col. GHEORGHE ARSENESCU, Maiorii ION DUMITRACHE şi NICULAE MIHĂILESCU).

Este şi motivul pentru care Lt. col. GHEORGHE ARSENESCU (nume conspirativ “Dr. Craiu”) a decis la sfârşitul lunii martie 1949 părăsirea unei zone devenită nesigură şi înfiinţarea unui al doilea centru de rezistenţă, iniţial sub conducerea sa, în zona Nucşoara, împreună cu Lt. TOMA ARNĂUŢOIU (“Mereanu”) şi PETRE ARNĂUŢOIU (“Bujor”). Un grup bine sudat şi care, deşi a fost părăsit de Lt. col. ARSENESCU, din motive insuficient elucidate până în prezent, a beneficiat masiv de sprijinul populaţiei din zonă, putând rezista în munţi până în anul 1958. Nu mai puţin de 16 persoane au fost executate într-o singură noapte (18 spre 19 iulie 1959), călăul primind – ca în Evul Mediu – o gratificaţie de 500 de lei. Peste 400 de persoane au primit condamnări penale şi pedepse administrative.

Sunt GESTURI DE NORMALITATE, onorante atât pentru autorităţi, cât şi pentru cetăţenii celor două judeţe vecine, Dâmboviţa şi Argeş, având UN SCOP EDUCATIV ŞI IDENTITAR, DE OMAGIERE a contribuţiei celor menţionaţi, ajutând la o mai bună cunoaştere la nivel naţional a realităţilor şi a realizărilor pozitive din judeţele Dâmboviţa şi Argeş.

Vorbim de personalităţi importante din istoria, cultura, ştiinţa, administraţia şi viaţa politică locală şi naţională, incluse printre altele, în “Enciclopedia Argeşului şi Muscelului” şi onorate – aşa cum merită – la Sighet, în sălile Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei.

Însă aceşti OAMENI trebuie evocaţi cum se cuvine, ÎN PRIMUL RÂND LA EI ACASĂ, în judeţul Argeş, în judeţul Dâmboviţa.

Pentru ca numele lor să reintre încă din anul 2014 în circuitul memoriei colective, reprezentând VALORI REALE, CERTE, POZITIVE, cu rol determinant în influenţarea în bine a educaţiei generaţiilor prezente şi viitoare.

Iar menirea societăţii civile democratice dintr-o Românie post-totalitară, o Românie europeană, este şi aceea de a promova astfel de valori.

Ion Gheorghe Petrescu (pseudonim literar Radu Petrescu-Muscel)

APELUL dlui Ion Gheorghe Petrescu este susţinut în totalitate de Redacţia Ziaristi Online

Bucureşti, 25 octombrie 2014

Detalii despre “Banda” Haiducilor Muscelului, la MARTURISITORII

UPDATE: Asociaţia Civic Media se raliază acestui Apel şi cere Secretariatul pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist să acţioneze de urgenţă.

Print Friendly, PDF & Email

6 comments

  1. Pingback: APEL: Unde sunt străzile celor ce nu mai sunt? Unde este Crucea Rezistenţei? Martirilor anticomunişti şi luptătorilor din rezistenţa armată din munţi nu le sunt recunoscute meritele nici la 25 de ani de la căderea comunismului | Victor Roncea Blo

  2. Pingback: APEL: Unde sunt străzile celor ce nu mai sunt? Unde este Crucea Rezistenţei? Martirilor anticomunişti şi luptătorilor din rezistenţa armată din munţi nu le sunt recunoscute meritele nici la 25 de ani de la căderea comunismului | Victor Roncea Blo

  3. Pingback: APEL: Unde sunt străzile celor ce nu mai sunt? Unde este Crucea Rezistenţei? Martirilor anticomunişti şi luptătorilor din rezistenţa armată din munţi nu le sunt recunoscute meritele nici la 25 de ani de la căderea comunismului | Victor Roncea Blo

  4. Pingback: APEL: Unde sunt străzile celor ce nu mai sunt? Unde este Crucea Rezistenţei? Martirilor anticomunişti şi luptătorilor din rezistenţa armată din munţi nu le sunt recunoscute meritele nici la 25 de ani de la căderea comunismului | VA RUGAM SA NE SC

  5. Pingback: Unde sunt străzile celor ce nu mai sunt? Unde este Crucea Rezistenţei? Martirilor anticomunişti şi luptătorilor din rezistenţa armată din munţi nu le sunt recunoscute meritele nici la 25 de ani de la căderea comunismului | FrontPress.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Cod de verificare * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.