Directorul Institutului “Elie Wiesel”, Alexandru Florian, minte din nou! Dovada din Arhiva CNSAS în cazul "ziaristilor fascişti" reabilitaţi de Justiţia Română - Ziaristi OnlineZiaristi Online

Directorul Institutului “Elie Wiesel”, Alexandru Florian, minte din nou! Dovada din Arhiva CNSAS în cazul “ziaristilor fascişti” reabilitaţi de Justiţia Română

Placa-Acad.-Nichifor-Crainic-Vasile-Conta-3-5-Bucuresti-2015-Foto-Victor-RonceaComuniştii au o meteahnă veche: mint de sting. Petre Ţuţea spunea să nu-i crezi nici când îţi spun “Bună seara!” (te uiţi pe fereastră să vezi). Alexandru Florian, odrasla ideologului bolşevic Radu Florian, are aceleaşi apucături. Un proverb românesc spune că “cine spune minciuna o dată, rareori mai are crezare”. Şi cum l-am mai prins odată cu minciuna în cazul lui Valeriu Gafencu (vezi – DOCUMENTE. Cum a dezinformat Alexandru Florian, trombonul Institutului National pentru Studierea Holocaustului din Romania “Elie Wiesel”, consilierii locali din Targu Ocna in privinta sfantului inchisorilor, Valeriu Gafencu), am privit cu neîncredere aserţiunile domniei-sale făcute acum câteva zile la adresa a doi mari gânditori creştini, Nichifor Crainic şi Mircea Vulcănescu.

“Nichifor Crainic are placă pusă de Academia Română cu aprobarea Primăriei pe strada Vasile Conta, Nichifor Crainic care a făcut parte din guvernarea Antonescu; mai este un bust al lui Mircea Vulcănescu în sectorul 2, fost subsecretar de stat la Ministerul de Finanțe și condamnat pentru crime de război în baza Legii 312/1945 cu modificările ulterioare. Menționez că legile în baza cărora au fost condamnați în procesele după Al Doilea Război Mondial sunt și azi în vigoare, iar deciziile definitive sunt și astăzi valabile”, a declarat dl Alexandru Florian pentru Agerpres.

Ceea ce omite să spună directorul Institutului „Elie Wiesel” este că sentinţa în cazul lui Nichifor Crainic şi a altor jurnalişti şi scriitori români interbelici, dată de Tribunalul Poporului, instituţie anticonstituţională impusă de regimul sovietic de ocupaţie, a fost anulată de Curtea Supremă de Justiţie în data de 8 mai 1995, în urma recursului în anulare declarat de procurorul general al României, Vasile Manea Drăgulin, şi că, tot în 1995, creatorul fenomenului gândirist a redevenit membru al Academiei Române. Şi atunci, care este problema că Academia Română a pus o placă comemorativă pe casa în care a locuit Nichifor Crainic?

Reactualizarea hotărârilor instanţelor staliniste de după instaurarea regimului comunist, impus de tancurile sovietice, este de rău augur. Toate acele procese ale “criminalilor de război” (între care este situat de Alexandu Florian şi mucenicul Mircea Vulcănescu) au avut un pronunţat caracter politic, urmărind pedepsirea elitei Armatei Române, care a luptat pentru reîntregirea ţării, a ziariştilor şi oamenilor de cultură care au sprijinit cu cuvântul eliberarea Basarabiei şi a Bucovinei de Nord de sub ocupaţia Uniunii Sovietice. Caracterul exclusiv politic al acestor procese reiese din stenograma Consiliului de Miniştri în care s-a aprobat raportul privind trimiterea în judecată a marilor criminali de război, din 2 mai 1946, unde primul ministru, dr. Petru Groza spune: “Noi suntem judecători sub raport politic. Tribunalul Poporului este numai un organ de executare”. Modalitatea de acţiune a lui Alexandru Florian este îngrijorătoare, ţinând cont de poziţia pe care o ocupă şi de poziţia consilierului prezidenţial Andrei Muraru, care recomanda ca Institutul Wiesel să acorde asistenţă organelor judiciare în aplicarea aşa-zisei legi antilegionare, în fond o lege care, sub masca interzicerii extremismului, dispune re-întemniţarea unei culturi majore şi eroice româneşti, a unor modele duhovniceşti ale ortodoxiei româneşti care au menţinut vie spiritualitatea poporului nostru. Şi, pentru ca să înţelegem miza acestei legi, trebuie menţionat că niciunul dintre cei doi mari gânditori creştini nu a fost condamnat pentru activitate legionară. Nu doar afinitatea legionară a unor intelectuali de vârf este de fapt problema noilor comisari ideologici!

Redăm mai jos Decizia nr. 17/1995 a Curţii Supreme de Justiţie – Secţiile unite, luată în urma recursului în anulare declarat de procurorul general împotriva hotărârii nr. 2/1945, privind pe ziariştii: Şeicaru Pamfil, Dumitrescu Ioan zis Dimitriescu, Diana Romulus, Hodoş Alexandru, Bălănescu Gabriel, Vizirescu Pantelimon, Cosma Aurel, Popescu Stelian şi Dobre Ion zis Nichifor Crainic. (Florin PALAS)

Dezbaterile au fost consemnate în încheierea din 6 martie 1995, iar pronunţarea deciziei s-a amânat la 10 aprilie şi, apoi, pentru azi 8 mai 1995, când Secţiile Unite,

Asupra recursului în anulare de faţă,

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Pentru aceste motive

În numele legii

DECIDE:

Admite recursul în anulare declarat de procurorul general.

Casează hotărârea nr. 2 din 4 iunie 1945 a Tribunalului Poporului – Completul de Judecată din Bucureşti, decizia nr. 816 din 12 iunie 1945 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – secţia a II-a şi decizia nr. 82 din 7 mai 1947 a Curţii de Apel Bucureşti – secţia a IX-a, numai cu privire la inculpaţii Şeicaru Pamfil, Dumitrescu Ioan zis Dimitriescu, Diana Romulus, Hodoş Alexandru, Bălănescu Gabriel, Vizirescu Pantelimon, Cosma Aurel, Popescu Stelian şi Dobre Ion zis Nichifor Crainic.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. d din Codul de procedură penală, achită pe inculpatul Şeicaru Pamfil pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 2 lit. j raportat la art. 3 alin. 2 din Legea 312/1945 şi de art. 2 lit. o raportat la art. 3 alin. 1 din Legea nr. 312/1945, iar pe inculpaţii Dumitrescu Ioan zis Dimitriescu, Diana Romulus, Hodoş Alexandru, Bălănescu Gabriel, Vizirescu Pantelimon, Cosma Aurel, Popescu Stelian şi Dobre Ion zis Nichifor Crainic pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 2 lit. o raportat la art. 3 alin. 1 din Legea nr. 312/1945.

(…) Cu opinia separată a d-lui judecător Paul Florea, în sensul achitării inculpaţilor în baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. a din Codul de procedură penală.

Anton Pandrea – Preşedintele Secţiei Penale

Eugenia Popa Luhan – Preşedintele Secţiei Comerciale

Viorel Anghel – Judecător

Vicepreşedintele Curţii Supreme de Justiţie – Leonida Pastor

Preşedintele Secţiei Penale – Anton Pandrea

Preşedintele Secţiei Civile – Alexe Costache–Ivanov

Preşedintele Secţiei Comerciale – Eugenia Popa Lohan

Judecători: Viorel Anghel, Mircea Aron, Vasile Boroi, Gheorghe Bucur, Maria Coca–Cozma, Ştefan Dănilă, Georgeta Firuleasa, Dumitru Gazetovici, Emil Gherguţ, Bela Gyorgy, Costică Ionescu, Gabriel Ionescu, Nicolae Ionescu, Eugen Iosivoiu, Cornelia Silvia Marica, Paul Mitroi, Theodor Mrejeru, Adrian Niţoiu, Dimitrie Onică, Elena Osipenco, Florica Palaghiciuc, Eugenia Puşcariu, Florica Robescu, Dorin Sabău, Ana Alexandrina Savin, Andrei Selyem, Petre Similean, Benedict Sârbu, Gabriela Stecoza, Ion Tiucă, Gheorghe Toader, Ecaterina Vorobciuc, Ovidiu Zărnescu.

(…) Prim magistrat asistent,

Ioan Răileanu

Pronunţată în şedinţă publică, azi 8 mai 1995.

A.C.N.S.A.S., FOND Penal, dosar nr. 77, vol. 34, f. 107-119 (f-v)

Sursa: Ziaristi Online

Vedeţi şi: Pompierul-piroman şi antisemit Alexandru Florian contestă condamnarea comunismului drept “ilegitim şi criminal”. Nichifor Crainic şi Mircea Vulcănescu au fost mai mult decât reabilitaţi

DEȘTEAPTĂ-TE ROMÂNE! Academicianul Eugen Mihaescu despre Legea “Elie Wiesel”: Azi, luptătorii anticomuniști sunt prima țintă a tovarășului Florian. Cine urmează mâine? Mihai Eminescu?

Foto Victor Roncea: Placă în memoria lui Nichifor Crainic la 75 de ani de la intrarea gânditorului ortodox în Academia Română. FOTO/INFO

Print Friendly, PDF & Email

5 comments

  1. Pingback: Profesorul Radu Ciuceanu: “legea antilegionară” este “o tâmpenie”. Dacă Eminescu ar fi trăit în perioada interbelică azi tovarăşul Florian l-ar fi interzis | Victor Roncea Blog

  2. Pingback: Profesorul Radu Ciuceanu: “legea antilegionară” este “o tâmpenie”. Dacă Eminescu ar fi trăit în perioada interbelică azi tovarăşul Florian l-ar fi interzis | VA RUGAM SA NE SCUZATI, NU PRODUCEM CAT FURATI!

  3. Pingback: Delirul liberalismului, ultima sfidare Crin Antonescu | Dan Tomozei

  4. Pingback: Timişoara nu cedează presiunilor

  5. Pingback: FABRICA DE LEGIONARI. Analiza continuă: Florian vs Ţuţea sau Rusia contra România. INFO: Şi Petre Ţuţea a fost reabilitat de Justiţia Română! - Ziaristi Online | Ziaristi Online

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Cod de verificare * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.