Batalia pentru Rosia Montana. Cu Soros sau impotriva lui Soros, asta-i intrebarea (*) - Ziaristi OnlineZiaristi Online

Batalia pentru Rosia Montana. Cu Soros sau impotriva lui Soros, asta-i intrebarea (*)

(*) In contextul in care toate organizatiile neguvernamentale din Reteaua Soros, “deschise” sau “acoperite”, se impotrivesc prin toate mijloacele “ecologiste” si “non-profit” proiectului Rosia Montana, o intrebarea la care ar trebui sa meditam este:  Cu Soros sau impotriva lui Soros?

In acest sens, o revista a presei de Maria Petrascu:

Bine v-am regasit! Vânt, ploi şi descărcări electrice la inceput de august in vestul, nordul si centrul ţării si la munte.Vor fi si 30 de grade Celsius dar, in zonele de deal si de munte pot sa scada si pana la 16 grade Celsius.

Vom vorbi astazi despre Rosia Montana pentru ca, in jurul proiectului de exploatare cu cianuri a zacamintelor aurifere de zona, apele sunt departe de a fi linistite. Uriase interese economice, in principal, dar si alte tinte, bine camumflate de ochii romanilor, se invart pe orbita acestei zone cu mare miza.

ZIUA DE CLUJ  titreaza “Academicienii au fost sceptici, dar s-au răzgândit: proiectul RMGC trebuie să meargă înainte” si consemneaza ca fostul ministru al Culturii, Răzvan Theodorescu, academicienii Alexandru Vulpe şi Ioan Aurel Pop, dar şi conferenţiarul Alexandru Diaconescu şi alţi profesori de renume în lumea arheologică susţin proiectul mineritului la Roşia Montană. Acestia au declarat , în cadrul unei conferinţe de presă, că, în ciuda faptului că la început au fost sceptici în privinţa proiectului demarat de Gold Corporation la Roşia Montană, au ajuns să creadă că finanţările acestei companii, 70 de milioane de dolari – sunt singura modalitate pentru ca Roşia Montană să îşi salvgardeze patrimoniul cultural.
În frunte cu fostul ministru Răzvan Theodorescu, mai spune sursa citata, specialiştii s-au constituit în “Grupul Independent pentru Monitorizarea Patrimoniului Cultural din Roşia Montană”, şi au lansat, cu sprijinul companiei Gold Corporation, un proiect ambiţios prin care intenţionează nu numai să salveze şi să reustaureze fiecare monument istoric din zonă Roşia Montană, dar şi să facă unul dintre cele mai mari muzee din Europa, transformând astfel zonă în una turistică. De asemenea, toţi cei prezenţi la conferinţa i-au mulţumit ministrului Culturii, Kelemen Hunor, că a înţeles exact despre ce fel de proiect este vorba şi că a fost de acord cu Comisia Arheologică din minister, care, în unanimitate, a votat descărcarea arheologică de la Roşia Montană.

Si EVENIMENTUL ZILEI trateaza subiectul in discutie si spune ca
suma prevăzută de Rosia Montana Gold Corporation pentru patrimoniu din zonă-70 milioane USD- este fără precedent, potrivit academicianului Alexandru Vulpe. Vulpe dar si restul academicienilor romani care fac parte din Grupul Independent pentru Monitorizarea Patrimoniului Cultural Rosia Montana susțin descărcarea arheologică din masivul Cârnic.
Protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural de la Roşia Montană sunt posibile doar în condiţiile dezvoltării economice a zonei, prin intermediul proiectului minier. Experţii au ajuns la această concluzie după ce au analizat cu atenţie toate variantele care au fost discutate în spaţiul public pentru salvarea patrimoniului cultural din localitate.

Toate aceste concluzii se regăsesc în raportul “Patrimoniul cultural din Roşia Montană – Stare de fapt şi perspective reale”, care a fost lansat de Grupul Independent pentru Monitorizarea Patrimoniului Cultural din localitate.
“Roşia este un monument important, dar trebuie să ţinem seama de anumite ierarhii. Toată lumea a auzit despre vandalizarea de la Sarmizegetusa, care e cel mai important monument dacic, aflat sub protecţia UNESCO. Nimeni nu ia atitudine. Dar se face atâta caz de Roşia Montană”, a subliniat Alexandru Vulpe, Preşedintele Secţiei de Arheologie şi Ştiinţe Istorice a Academiei Române.
În opinia profesorului de la Universitatea Ovidius din Constanţa, Florin Anghel, singura soluţie pentru “salvarea zonei” este un parteneriat public-privat între stat, comunitatea locală şi compania minieră, care să conţină măsuri menite să transforme zona într-o adevărată atracţie turistică.
“Acum, Roşia nu este o Elveţie impecabilă, un paradis care va fi distrus. Zona este marcată de probleme sociale, de lipsa infrastructurii şi a utilităţilor publice şi de absenţa oportunităţilor economice”, a adăugat Anghel.

Academicienii integrati Grupului Independent pentru Monitorizarea Patrimoniului Cultural Rosia Montana şi-au exprimat solidaritatea cu membrii Comisiei Naţionale de Arheologie şi cu decizia Ministrului Culturii de a acorda certificatul de descărcare arheologică pentru o parte din masivul Cârnic, decizie pe care o consideră “pe deplin întemeiată din punct de vedere ştiinţific”.

Potrivit academicianului Alexandru- Vulpe, suma prevăzută de compania minieră pentru a fi investită în patrimoniu, 70 de milioane de dolari, este fără precedent în România. “Ca fost ministru al Culturii, vă pot spune că statul nu ar fi putut niciodată să susţină un astfel de program”, a declarat si Răzvan Theodorescu, membru al Secţiei de Arte, Arhitectură şi Audio-Vizual a Academiei Române.

“ UDMR, strânsă cu Roşia Montană” titreaza insa ADEVARUL care il citeaza pe consilierul prezidenţial Kovacs-Eckstein Peter. Acesta a cerut UDMR să îşi exprime poziţia faţă de proiectul de exploatare minieră pe bază de cianuri de la Roşia Montană. “Uniunea maghiarilor nu se poate ascunde după deget”, zice clujeanul de la Cotroceni, mai ales după ce ministrul Culturii, Kelemen Honor, a dat aviz pentru descărcarea arheologică a sitului de pe masivul Cârnic.
“Nu ştiu cât de liniştit doarme ministrul Hunor după acordarea avizului, dar remarc grija unora de a-i face nopţile mai uşoare. La scurt timp după ce a fost anunţată acordarea avizului din partea Ministerului Culturii, au început să curgă, ca la un semn, mailuri de apreciere adresate direct ministrului, sub formă de scrisori deschise trimise, nu-i aşa, şi pe adresele electronice ale tuturor ziarelor.” scrie jurnalistul de la Adevarul. “Corul aplaudacilor îşi mărea efectivele de la o zi la alta, s-au trimis mulţumiri de la primari din judeţul Alba până la te miri ce organizaţii, unele imposibil de contactat. Chiar şi asociaţia studenţilor din Roşia Montană i-a mulţumit domnului ministru al Culturii pentru aviz, bucuroasă că detaşamentele de tineret studios din comună vor ocupa strategic noile locuri de muncă, fără să mai fie nevoite să vândă fructe de pădure în cornetul diplomelor de master ‘ continua autoarea articolului care spune: “ Acum pisica se află în ograda ministrului Borbely Laszlo, colegul lui Hunor de la Mediu. Un aviz favorabil proiectului minier dat de Borbely ar da undă verde controverselor. În ciuda cererilor Parlamentului European către Comisia Europeană, de a interzice exploatările cu cianuri pe bătrânul continent, în ciuda Budapestei, care s-a opus răspicat proiectului.
Cartea pe care o joacă UDMR este una riscantă şi nici Arieşul nu i-ar mai spăla imaginea în faţa propriului electorat, în faţa românilor, a Budapestei şi a Europei, dacă, să zicem, proiectul ar ieşi prost şi, Doamne fereşte, zona ar rămâne neecologizată ca la carte după exploatare.”
“Nu ştiu cum ar putea ieşi UDMR basma curată în faţa propriilor alegători în cazul unui final nefericit, ştiu doar că ungurii au un simţ civic mai dezvoltat decât românii şi nu ar lăsa netaxată o gafă, chiar şi a propriilor aleşi. Nu i-ar rămâne atunci UDMR decât să împrumute aceleaşi coruri de aplaudaci de la colegul Hunor şi să le plătească pe post de bocitoare.” conchide autoarea.

Dam cuvantul si moistrului Culturii, kelemen HUnor, care, citat de HOTNEWS , spune ca a vrut sa fie “pro-activ” si sa salveze “ce se poate salva” la Rosia Montana, dupa ce organizatii neguvernamentale i-au cerut demisia, din cauza avizului dat pentru descarcarea de sarcina arheologica in Masivul Carnic. “Sustin o solutie prin care sa se poata pastra patrimoniul construit, in proportie de 80%”, a spus Hunor. Sursa citata prezinta si un interviu acordat de Hunor la RFI:
Rep.: Cum le raspundeti, domnule ministru Kelemen Hunor, celor care va cer demisia, pentru ca ati aprobat descarcarea de sarcina arheologica pe Masivul Carnic, un prim pas catre distrugerea Rosiei Montana, in opinia ecologistilor?
K.H.: Primul pas catre distrugerea Rosiei Montana sau patrimoniului cultural national este nepasarea si neluarea unei decizii. De zece ani, de 11 ani, de cand exista aceasta licenta, facem seminarii, facem demonstratii, tabere, dar nimeni nu pune nimic concret pe masa pentru a pastra patrimoniul cultural national. Eu puteam sa iau o decizie ca nu ma implic sau refuz pozitia specialistilor si mai asteptam vreo zece ani si in fata ochilor nostri se prabuseste patrimoniul de acolo. Sau pot sa fiu pro-activ si pot sa caut solutii sa salvez cat se poate salva. Sigur, asta nu inseamna ca se va deschide mina sau mineritul acolo, pentru ca nu ministrul Culturii decide, dar in ceea ce priveste patrimoniul cultural construit, eu am cautat o pozitie pro-activa si o solutie in cazul in care se merge mai departe cu celelalte avize si bineinteles, hotararea de Guvern va fi favorabila inceperii mineritului.
Rep.: Dar ca sa fie clar, dvs. sustineti sau nu proiectul minier de la Rosia Montana, domnule Kelemen Hunor?
K.H.: Eu sustin o solutie prin care sa se poata pastra patrimoniul construit, in proportie de 80%.”

Cea mai recenta declaratie privitoare la Rosia Montana si la viitorul acestei zone apartine premierului Emil Boc. GANDUL consemneza ca Guvernul aşteaptă opinia specialiştilor asupra proiectului Roşia Montană înainte de a lua o decizie privind această investiţie. Premierul Boc a declarat aseara, la TVR1, că, personal, nu este un “fan” al proiectului şi că actualul contract, care nu este cel mai favorabil pentru stat, ar trebui rediscutat:
“Nu sunt un fan al acestui proiect şi sunt două observaţii majore: una ce ţine de mediu, şi aştept ca specialiştii naţionali şi internaţionali să se pronunţe, şi, în al doile rând beneficiul pentru statul român. Cred că actuala formă a contractului nu este cea mai favorabilă pentru statul român. Sunt observaţiile pe care le-am avut chiar înainte de a fi prim-ministru. Voi vedea cum vor evolua discuţiile pe marginea acestui subiect şi îmi voi face un punct de vedere”, a mai spus Boc, la postul public de televiziune.
Întrebat dacă intenţionează să modifice acest contract, premierul a răspuns că este încă prematur să se pronunţe: “V-am spus două dintre lucrurile la care m-am referit încă din trecut: contractul, care nu este în cea mai bună formă ca avantaj pentru statul român aşa cum a fost conceput şi ar trebui rediscutat, şi că aştept concluziile pe ceea ce înseamnă componenta de mediu”, a conchis Boc.

Purtătorul de cuvânt al PDL Sever Voinescu a declarat si el, tot luni, în şedinţa BPN al partidului “a avut loc de dezbatere intensă” privind proiectul de la Roşia Montană, la cererea Monicăi Macovei, iar premierul a luat act că discuţiile sunt abia la început.Vicepreşedintele PDL Monica Macovei se opune proiectului minier de la Roşia Montană şi susţine că nu este legală eliberarea avizului pentru declasarea masivului Cârnic.Comisia Naţională a Monumentelor Istorice, întrunită în 27 iulie în şedinţă, a decis să îi solicite lui Kelemen Hunor o întrevedere pentru ca membrii comisiei să înţeleagă de ce ministrul Culturii a decis declasarea masivul Cârnic de la Roşia Montană, a declarat pentru MEDIAFAX Hanna Derer, vicepreşedinte al Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice şi preşedinte al secţiunii Evidenţa Monumentelor Istorice. Hanna Derer a mai spus că documentaţia care a stat la baza deciziei Comisiei Naţionale de Arheologie, privind aprobarea raportului de cercetare arheologică preventivă “Masivul Cârnic, Roşia Montană, România – proiectul minier Roşia Montană”, nu a ajuns şi la Comisia Naţională a Monumentelor Istorice.Totodată, Hanna Derer a reamintit că încă de la începutul acestui an Comisia Naţional a Monumentelor Istorice s-a pronunţat pentru înscrierea sitului Roşia Montană în lista tentativă a UNESCO.
Ministrul Culturii, Kelemen Hunor, mai spune sursa ciatat, a declarat, că prioritatea sa, ca ministru, este salvarea patrimoniului de la Roşia Montană, iar dacă RMGC nu îşi respectă promisiunea de a investi 70 de milioane de dolari la Roşia Montană are puterea să oprească proiectul. Totodată, ministrul Culturii a spus că, dacă se va constata că există orice risc pentru sănătate, oricât de mic, acest proiect nu va începe.Kelemen a precizat, de asemenea, că decizia de a da sau nu “undă verde” proiectului minier al RMGC la Roşia Montană nu aparţine UDMR, ci este decizia Guvernului şi a întregii coaliţii de guvernare, bazată pe opiniile experţilor, şi nu pe argumente politice.
Direcţia Judeţeană pentru Cultură Alba a emis, pe 14 iulie, certificatul de descărcare de sarcină arheologică pentru o parte din masivul Cârnic, după aprobarea raportului de cercetare arheologică preventivă “Masivul Cârnic, Roşia Montană, România – proiectul minier Roşia Montană”.

Roşia Montană Gold Corporation, mai precizeaza sursa citata, dezvoltă proiectul minier de la Roşia Montană, din Munţii Apuseni, cu costuri proiectate de un miliard de dolari, prin care compania estimează că va extrage 626.000 de uncii Troy de aur pe an timp de cinci ani de la inaugurarea minei. O uncie Troy este echivalentul a 31,1 grame de aur. Compania este controlată de firma canadiană Gabriel Resources, care deţine 80,46% din capitalul social, în timp ce statul român controlează 19,31% din acţiuni, prin firma Minvest Deva, iar alţi acţionari cumulează 0,23% din titluri.

Punct aici si, pana maine, numai bine va doresc!

Sursa: Ziare.ro

Cititi si: ANTI-ROMANIA. Afacerea Rosia Montana: Soros vrea aurul romanesc. ONG-urile lui au facut o campanie mincinoasa de anvergura mana in mana cu Ungaria

Print Friendly, PDF & Email

2 comments

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Cod de verificare * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.