Unde sunt tablourilor Romaniei? Nici regele nu mai stie... Concluziile avocatilor - Ziaristi OnlineZiaristi Online

Unde sunt tablourilor Romaniei? Nici regele nu mai stie… Concluziile avocatilor

Q: De ce stau pe peretii lui Duda tablouri ale Romaniei de valoare universala? Reluarea proceselor cu fostul rege Mihai ne-am intrebat sapatamana trecuta, dupa ce am constatat care sunt tablourile Romaniei aflate in posesia fostului Rege si a fostului Duda. Inainte de a continua investigatia asupra disparitiei acestor valori inestimabile ale patrimoniului national si universal, haideti sa vedem care au fost concluziile avocatilor, la actiunea intentata de statul roman fostului rege Mihai in anii ’90, asa cum au fost prezentate in cartea lui Stelian Octavian Andronic – 36 de ani în serviciile secrete ale României. Din respect pentru adevăr:

Concluziile avocaţilor

La 25 martie 1996, Pamfil Ripoşanu, împreună cu avocaţii noş­­tri din Elveţia, a întocmit un material ce a fost pregătit pentru Tri­bu­nalul din Geneva, din care cităm :

« Declaraţiile făcute de regele Mihai pînă acum, în instanţe şi în afara instanţelor, se contrazic în cea mai mare parte şi nu au o bază de susţinere.

Astfel, la 20 iulie 1991, într-un interviu, a declarat că el nu a luat niciodată picturile, care au fost luate de comunişti şi duse la Bucureşti, unde nimeni nu ştie ce s-a întîmplat cu ele. El, ori­cum, nu a beneficiat de ele.

La 29 decembrie 1993, Mihai, prin avocatul său Daniel Kor­nstein, a declarat în faţa Tribunalului din New York că acu­zaţia după care el ar fi posesorul tablourilor vîndute în Texas şi New York este o acuzaţie falsă şi că, de fapt, tablourile se află în proprietatea lui Hamilton Corporation. Ceea ce Kornstein a omis să spună instanţei americane este faptul că Hamilton Corp. aparţine regelui Mihai, aşa cum rezultă din declaraţia depusă la 23 aprilie 1985 în faţa Tribunalului din New York de către Daniel Wildenstein, sub prestare de jurămînt.

La 13 aprilie 1976, regele Mihai a recunoscut că el este po­se­sorul picturilor pe care le-a primit de la bunicul său, regele Ferdinand I. Altă afirmaţie falsă, contrazisă în primul rînd de faptul că regele Ferdinand I a murit la 19 iulie 1927, iar Mihai, care s-a născut la 25 octombrie 1921, avea doar 6 ani. Fer­di­na­nd I nu a fost niciodată posesorul tablourilor şi nu a semnat vreun testament în favoarea lui Mihai în acest sens. După moartea regelui Ferdinand I, prin Actul de împărţeală, semnat de toţi moştenitorii legali ai lui Ferdinand I, la 2 decembrie 1927, lui Mihai i s-a repartizat o întreagă avere mobilă şi imobilă, dar cu menţiunea expresă că tablourile şi colecţia de arme nu fac parte din bunurile moştenite de el de la bunicul său.

Alte afirmaţii făcute de Mihai la 19 martie 1976 şi 14 apri­lie 1977, după care el ar fi primit tablourile aflate în posesia sa de la Carol I, fiindu-i lăsate de acesta prin testamentul din 1899, nu corespund realităţii. Carol I, nu numai că nu a lăsat moştenire tablourile membrilor Familiei Regale, dar în mod expres a men­ţionat în testament că lasă tablourile moştenire Coroanei Româ­niei şi acestea trebuie să rămînă pentru totdeauna în România.

O altă declaraţie a fost aceea că el a luat tablourile, dar cu scopul de a le feri de comunişti. Nimic de zis, le-a ferit comer­cializîndu-le pe nişte preţuri cu totul derizorii, în principal prin comerciantul de artă Wildenstein. Ultimele trei tablouri de El Greco, pe care regina Elena nu a reuşit să le scoată din ţară şi care au rămas în mîinile comuniştilor, se află şi astăzi în patrimoniul naţional. Deci cine a păzit mai bine tablourile apar­ţi­nînd patrimoniului naţional al României ? Mihai, care le-a scos din ţară vînzîndu-le în Europa de Vest şi America pe sume deri­zorii, sau comuniştii, care le-au păstrat la locul lor, în Muzeul Naţional de Artă al României ?

Regele Mihai a mai declarat că el nu i-a autorizat niciodată pe regenţii săi şi nu a fost informat de aceştia de semnarea Ac­tului de împărţeală. La vîrsta de 6 ani, cît avea atunci, nici nu era nevoie de autorizarea sa, acesta fiind şi motivul pentru care s-a instituit Regenţa, care îl reprezenta şi a semnat legal în nu­me­le lui, alături de mama sa, fosta regină Elena, în conformitate cu legile şi reglementările în vigoare la acea vreme. În ultimul articol al actului amintit se menţionează că acest Act de împăr­ţea­lă s-a redactat pe temeiul celor convenite de Înalţii Moş­te­ni­­tori şi din ordinul lor de dl. S. Rosental, consilier ju­ri­dic, şi s-a făcut în nouă exemplare originale, cîte unul pentru fiecare, unul s-a luat spre păstrare de dl. ministru al Casei Regale şi unul s-a depus în arhiva ministerului Justiţiei.

La 11 august 1938, din ordinul regelui Carol II, s-a redactat Actul de împărţeală a averii reginei Maria. În cuprinsul acestui act nu se regăseşte menţionat nici un tablou sau alt obiect de artă care să-i fi fost lăsat moştenire regelui Mihai de bunica sa.

Nici un testament, act de împărţeală sau alt document lăsat de membrii Familiei Regale române, de-a lungul existenţei re­gi­mului monarhic în România, nu conţine nici cea mai mică re­ferire la faptul că regele Mihai ar fi primit drept moştenire co­lecţia de tablouri şi colecţia de arme pe care regele Carol I le-a lăsat, prin testament, în proprietatea Coroanei României. »

Carol II, deşi la plecarea sa din ţară a luat cu el tablouri şi alte obiecte, nu s-a atins de nici unul din tablourile care au fost lă­sate de înaintaşul său Coroanei României. La fel procedase şi regele Ferdinand I. Este semnificativ modul revoltat în care se exprimă Carol II în însemnările sale. […]

Din volumul Stelian Octavian Andronic – 36 de ani în serviciile secrete ale României. Din respect pentru adevăr, Editura Compania, Bucureşti, 2008.

In episodul urmator vom face recurs la documente.

Print Friendly, PDF & Email

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Cod de verificare * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.