Ce se întâmplă cu un hoţ după ce e schimbat din funcţie?
de Grid Modorcea
La noi, în politica românească, conform vocii populare, conform unei tradiţii, a lua atitudine faţă de un şef de stat, de un guvern, de un conducător de fabrică, de ICR sau DD, în general, faţă de ceva stătut, clocit, este agăţatul de turul pantalonilor, „să-l dăm jos”.
Dăm jos guvernul Boc, de pildă, şi se rezolvă problema. Oare? Ea se perpetuează, fiindcă golurile pe care le-a făcut o guvernare sau o conducere proastă, nu se pot umple de la sine. Oricât de bine intenţionat este cel care vine, el porneşte cu handicapul golurilor/hoţiilor precedente.
Nimeni până acum nu a fost judecat sau sancţionat pentru hoţiile pe care le-a produs cât a fost la guvernare. Ponta tot spune că trebuie să repare ce-au stricat cei dinainte. Dar cum, strici, şi nu răspunzi pentru ce-ai făcut?! O ţinem aşa, din poantă în poantă?! Ce goluri a lăsat Tăriceanu, bunăoară, semnalate la timpul lor de opoziţie, le-a sancţionat cineva?
Dar jaful făcut de Patapievici la ICR, cine îl sancţionează? A făcut dl. Gigi Marga (iar o jignesc pe marea cântăreaţă) socoteala pagubelor lăsate în urmă, cât a fost scârbici şef absolut la ICR? A fost tras la răspundere sau chiar judecat? Nu, dimpotrivă, Patahârbici defilează pe la toate posturile TV, ţine conferinţe interminabile pe la Artmark, e bine mersi! Ba e şi văicărit de cei de la „Capital”.
De ce se întâmplă aşa ceva? Fiindcă şi schimbul 2, 3 sau 4, în cazul nostru, Marga şi ai lui, vor merge pe urmele păcătosului, deschizător de drumuri păcătoase. Şi Margafleţii visează ca schimbul lor să se facă „amiabil”, să nu-i tragă nimeni la vreo răspundere! Vă rog, cereţi-i o audienţă d-lui Marga sau unui adjunct de-al lui, credeţi că se deranjează să vă dea vreun răspuns, cea mai mică atenţie? Şi doar nu nu le cerţi nimic, vreţi numai să le dăruiţi, fiindcă trăim în ţara donaţiilor, nu-i aşa? I-am donat lui Patapievici zeci de cărţi şi filme, personal i le-am dus, credeţi că a făcut ceva cu ele? Cine ştie pe unde le-a aruncat!
De mult m-am convins că statul şi amploaiaţii lui nu-i ajută pe scriitori, pe artişti, dimpotrivă, vor să-i ţină cât mai departe, să nu observe mizeriile pe care le fac. Fiindcă ei nu slujesc nici o idee, se slujesc pe sine. Instinctul de vulpoi i-a făcut şi pe noii înscăunaţi să se prefacă a nu vedea golurile, continuând şi ei să lucreze pe dedesubt! Iată lanţul păcătoşeniilor româneşti şi al păcătoşilor.
Ce credeţi că se întâmplă acum, după ce de la ICR New York a fost schimbată Corina Şuteu? Credeţi că schimbul 2, Doina Uricaru, cea care a venit în loc, va face vreo socoteală, o va trage la răspundere pe înainte-mergătoarea ei? Dimpotrivă, i-a şi creat condiţiile să-şi desfăşoare o acţiune „culturală”, cum numai ea ştie să şuteze! Şi ceilalţi mai mici, slugoii, antrenaţi să fure şi să mintă după modelul şefilor lor, ce credeţi că vor face în continuare, după ce le vine schimbul 2, 3 sau 4?
Am să vă dau un exemplu. Zilele trecute am fost invitat de Teatrul Bulandra la spectacolul Hi Bye, un spectacol coregrafic susţinut de Gabriella Maiorino (Italia/Olanda) şi Cosmin Manolescu (România), care ar fi coregrafi. Scriu astfel fiindcă ceea ce ne-au prezentat ei a fost o ruşine, ceva total fără valoare. Pleavă, găzduită pe scena creată de Liviu Ciulei. Au prezentat un pachet de ne-mişcări şi mişcări handicapate, evident, voit inestetice, dezarmonice, un fel de zgură, ceva total butucănos, care a culminat cu dezbrăcarea la pielea goală şi dispariţia lor în interiorul unei perdele de pluş, care până atunci i-a despărţit. Atât.
Nimic prelucrat, rezolvat plastic, să mă convingă de faptul că sunt balerini, dansatori, dimpotrivă, m-a convins că sunt nişte diletanţi. Oricine din sală putea să facă ce-au făcut ei. Nu au corpul deloc lucrat, el are burtă, ea slănini, groaznic, parcă erau gata de abator. Nici o idee, nici un gag măcar. Dacă ar fi avut un regizor, un fel de guliverache Purcărete, ar fi ieşit din perdea unde s-au cuibărit, un prunc, nu? Sau poate doi, trei, ca şi câteva femei-pitic, căci Şobolani uriaşi care se acuplează n-ar fi încăput, dar aşa, totul s-a terminat cu… „o discuţie cu publicul”, care public?, fiindcă au rămas doar câţiva rătăciţi, restul s-au grăbit să plece şi să regrete timpul pierdut.
Am aflat că spectacolul este rezultatul unor „rezidenţe”, că s-au învârtit bani între Bucureşti şi Amsterdam, că Maiorino şi Manolescu au fost sprijiniţi de centre ale dansului din România şi Olanda. Probabil li s-au dat bani şi nimeni nu a văzut ce bazaconie au născocit.
Dar uitându-mă pe program, ce văd? Management & Promovare: Ştefania Ferchedău. Pe care mai ieri am întâlnit-o la New York, mâna dreaptă a Corinei Şuteu, care tăia şi spânzura pe acolo, aşa cum mi-au spânzurat şi mie filmul Brâncuşi-Cioplitorul de suflete, pe care nu au fost în stare să-l trimită la MoMA, cel mai mare muzeu de artă contemporană al lumii, cu rugămintea să-l ofere ca donaţie din partea mea.
Iată ce se întâmplă după ce un funcţionar politic, un reprezentant al României, îşi termină mandatul, e trimis tot la căldurică, deşi are în cârcă expoziţia ponei cu zvastică. Dar a făcut cineva socoteala, măcar morală, cât i-a durut la suflet pe români?! Dimpotrivă. Dovadă ce face domnişoara Ştefania, e manager cultural, promovează mizerii, colportează de colo-colo nonvalori, îi adună pe toţi handicapaţii lumii şi-i dă pe piaţă, la proştii de români, adică face ceea ce a învăţat de la şefii ei ICR-işti! Ce pregătire are Ferchedău să selecteze un spectacol, să-l cântărească estetic, să dea un verdict, să facă un eveniment? E o diletantă absolută. Dar ce, şefa ei, Şuteanca, nu era? Şi a ajuns selecţioner unic, organiza cogea festivalul filmului românesc la Lincoln Center!
Aşa şi fercheduţa ei! Cine ştie ce ne mai pregăteşte, ce astfel de proiecte mestecă, nota bene, finanţate de Administraţia Fondului Cultural Naţional şi o altă Ambasadă străină la Bucureşti. Şi dl. Haşotti se plânge că nu are bani să haşoteze cărţi. Iată unde se duc banii Ministerului, de care ţine şi AFCN. Vă imaginaţi că vreunul din şefii culturii a văzut acest spectacol?! Ei bifează. Bifează încă o groapă, încă o gaură în punga poporului român şi în capul lor de jivine hrăpăreţe!
Preluat din Curentul de Ziaristi Online
Necrutatatorul Grid Modorcea: Patahârbici, frumoasa care, iată, bate câmpii