Preot prof. Gheorghe I. Cotenescu – deputat iorghist de Muscel – 1931-1932
Curtea de Argeş ştie să-i preţuiască pe enciclopedişti, pe artişti şi pe martirii anticomunişti
În Oraşul Regal Curtea de Arges, istoria şi cultura convieţuiesc fericit. O constatare firească, din moment ce cocheta sala de la etajul Centrului de Cultură şi Arte „George Topîrceanu” s-a dovedit a fi neîncăpătoare miercuri 12 noiembrie, ora 16.00. Amfitrioni străluciţi, D-na manager Simona Hirică şi Dl. Marian Ghiţă, directorul Bibliotecii Municipale, au prezidat o nouă şedinţă a Clubului Iubitorilor de Cultură.
De la Piteşti au venit enciclopediştii: d-nii prof. univ. dr. Petre Popa, Mihai Octavian Sachelarie şi Spiridon Cristocea, însoţiţi de Dna Maria Dinu Sachelarie, din partea Muzeului Goleşti. Dl. prof. Petre Popa, în calitate de coordonator general, a prezentat sintetic integrala „Enciclopediei Argeşului şi Muşcelului”: patru volume, peste 2.000 de pagini, peste 5.000 de intrări fişate. O idee generoasă, lansată în 2003, devenită realitate în 2006, când s-a definitivat colectivul implicat, de la coordonatorii de volume, responsabilii de domenii, documentariştii, operatorii de date şi corectorii, cu rezultate pe măsură: volumul I (lit. A-C), lansat în 2008, vol. II (lit. D-K), în 2010, vol. III (lit. L-R), în 2012, vol. IV (lit. S-Z), 2014.
În ampla sa expunere, însoţită de diapozitive grăitoare, publicistul Radu Petrescu-Muscel a prezentat conferinţa intitulată „65 de ani de la destrămarea mişcării de rezistenţă anticomunistă Haiducii Muscelului (Muntele Roşu), condusă de Lt. col. Gheorghe Arsenescu. Traian Marinescu Geagu şi preotul profesor Gheorghe Cotenescu”.
Caz unic la nivel naţional, o mare parte a nucleului fondator, a „elementelor nedispersate” (în jargonul Securităţii, cei care s-au urcat în munţii din nordul judeţului Muscel, în perimetrul Dragoslavele-Muntele Roşu-Stoeneşti) şi a “elementelor dispersate” (susţinătorii logistici din oraşe şi sate, care îi ajutau material şi moral pe partizani, fără să urce în munţi) au fost membri ai tineretului liberal tătărăscian, dizidenţă care oficial a colaborat cu comuniştii în cadrul “guvernului de largă concentrare democratică” în frunte cu Dr. Petru Groza.
Această primă organizaţie a activat în perioada februarie 1948-martie 1949, moment în care Securitatea declanşează simultan un val de arestări în judeţul Muscel. Prima persoană arestată, la 19 martie 1949, a fost dâmboviţeanul Traian Marinescu Geagu, hăituit la nivel naţional de Siguranţă şi apoi de Securitate, pentru participare la mitingul promonarhist din Bucureşti (8 noiembrie 1945) şi pentru sabotarea alegerilor de la 19 noiembrie 1946, când a dat foc în comuna Izvoarele urnelor pline cu voturi falsificate. După aproape doi ani de peregrinări, ascuns fiind inclusiv de Ion Mihalache şi Ion Diaconescu, ajunge la bunicul său, preotul profesor Gheorghe Cotenescu, paroh la Stoeneşti. Cunoscându-se bine cu Lt. col. Gheorghe Arsenescu încă din perioada interbelică, acesta garantează pentru tânărul cu constituţie robustă, iar ofiţerul îl acceptă în munţi, îi ia ca aghiotant şi îi dă numele conspirativ “Tarzan”. Rănit într-un incident armat la Izvoarele, Geagu este capturat viu de Securitatea din Târgovişte şi dus la Regionala din Piteşti, unde intră pe mâna anchetatorilor conduşi de odiosul căpitan Cârnu. Torturat zile în şir cu sălbăticie şi şantajat cu distrugerea întregii familii, dezvăluie numele puţinilor musceleni pe care-i cunoscuse, marea majoritate a celorlalte nume fiind dezvăluite sub tortură de ultima sa gazdă, şi mai tânărul Alexandru Alexandrescu din Dragoslavele. Nemaifiind util Securităţii, Traian Marinescu Geagu nu mai este judecat, fiind transportat în cătuşe la Izvoarele pentru o “reconstituire” şi executat demonstrativ pentru “tentativă de fugă de sub escortă”, la marginea şoselei Câmpulung-Târgovişte. Doar după 48 de ore i s-a permis familiei să-recupereze cadavrul şi să-l înmormânteze creştineşte. Hainele ciuruite de gloanţe sunt expuse azi la Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei de la Sighet, acolo unde se află şi fotografia preotului profesor Gheorghe Cotenescu.
Peste 100 de persoane condamnate la ani grei de temniţă şi pedepsite administrativ, în colonii de muncă. Între acestea şi 4 persoane executate: Traian Marinescu Geagu (1950, fără judecată), maiorii activi Ioan Dumitrache şi Niculae Mihăilescu (1952), Lt. col. deblocat Gheorghe Arsenescu (arestat abia în 1960, condamnat şi executat în 1962, cu 2 zile înainte să împlinească 55 de ani).
Conferenţiarul a adus la cunoştinţa publicului “Apelul spre neuitare” pe care l-a făcut public în 27 octombrie şi preluat ca ştire de Agerpres, privind necesitatea ca – la 25 de ani de la evenimentele din decembrie 1989, soldate cu prăbuşirea regimului totalitar comunist – străzi din oraşele judeţelor Argeş şi Dâmboviţa să poarte numele Lt. col. Gheorghe Arsenescu, Lt. Toma Arnăuţoiu, Traian Marinescu Geagu, preotul profesor Gheorghe Cotenescu, Haiducii Muscelului. De asemenea, iniţiativa adresată Guvernului, ambelor camere ale Parlamentului, Secretariatului de Stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989.
A urmat un spectacol cu totul deosebit oferit de un grup compact de literaţi sosiţi anume din Râmnicu Vâlcea, conduşi de Dl. prof. univ. dr. Ion Soare, vicepreşedinţele Forumului Cultural al Vâlcii. Poezii, recitate, citite şi comentate într-un limbaj elevat, romanţe şi muzică pe versuri de mari poeţi ai închisorilor, i-au făcut pe cei prezenţi să uite pur şi simplu de orele înaintate. Actorii Lidia Statulat şi Cristian Alexandrescu de la Teatrul „Anton Pann” au recitat din poeziile ziaristului şi poetului Nicu Cismaru, preşedintele Societăţii Culturale “Anton Pann”, urmate de poezii de Magda Isanos şi Lucian Blaga. A venit rândul D-lui Nicu Cismaru să-şi prezinte volumul de debut, „Călimara din firidă”, apoi să recite câteva poezii dintr-un volum aflat în pregătire. D-na prof. Elena Şerbănescu a fermecat publicul, demonstrând eterna legătură dintre trecut, prezent şi viitor în versurile unui autor care munceşte enorm, şlefuind cu migală rimele, aşa cum, odinioară Michelangelo săpa în piatră opere nemuritoare iar poeţii romantici, francezi şi nu numai, se izolau luni în şir, uitând totul, scriind, uneori, cu sânge. Dl. prof. univ. dr. Alexandru Popescu-Mihăeşti, preşedintele Forumului Cultural al Vâlcii, l-a prezentat pe Dl. ing. Gheorghe Cărbunescu, un bun exemplu de reuşită în domenii care aparent nu au nici o legătură cu o specializare îngustă: muzica, şi nu orice fel de muzică, în romanţe. Vizibil emoţionat, Dl. Cărbunescu, a depănat amintiri, a recitat epigrame, ca apoi să cânte, mai întâi duios, apoi vibrant, două romanţe de pe albumul său recent lansat, intitulat “Tata”. Seara vâlcenilor a încheiat-o tânărul autor Viorel Trandafir, din Drăgăşani, care şi-a lansat cartea de debut, „Alecsander”, o frescă a epocii contemporane într-o cheie aparent ştiinţifico-fantastică, apoi cântând la chitară, vibrant, două melodii proprii, pe versurile poetului Radu Demetrescu-Gyr, originar din Câmpulung-Muscel.
O seară plină, cu momente de excepţie, care n-a părut de loc obositoare pentru un public eterogen ca vârstă şi preocupări – în sală am zărit şi un preot, dar şi urmaşii părintelui protopop Vasile Chiţu, care au citit câteva pagini de memorialistică legate de fostul său profesor de la Seminarul teologic “Neagoe Basarab” din Curtea de Argeş, preotul Gheorghe Cotenescu, pe care l-a întâlnit în închisoare în februarie 1950, iar apoi în 1954, la cursurile de îndrumare misionară menite „să-i ajute pe preoţi să înţeleagă noile vremuri”.
Radu Petrescu-Muscel, membru UZPR
Curtea de Argeş, noiembrie 2014
