Încă un film anticreştin pe piaţă: AFERIM, de Radu Jude şi Ada Solomon. Buget: 1.350.000 de euro - Ziaristi OnlineZiaristi Online

Încă un film anticreştin pe piaţă: AFERIM, de Radu Jude şi Ada Solomon. Buget: 1.350.000 de euro

AFERIM_layered_28_Ianuarie_domesticCronica filmului Aferim!

de Ştefan Alexandrescu

Regia: Radu Jude

Scenariul: Radu Jude şi Florin Lăzărescu

Produs de: Ada Solomon

Premiera oficială în România: azi, 13 martie 2015

Coproducţie România-Cehia-Bulgaria, 2015

Premiu notabil: Ursul de Argint pentru regie de film la festivalul internaţional de la Berlin, februarie 2015

“(…)

Prima întrebare pe care i-am adresat-o lui Radu Jude a fost ce a vrut să exprime prin faptul că în film, preoţii sunt portretizaţi cu atâta incultură. Mai exact, mă refer mai ales la discuţia pe care o au cei doi zapcii (vânători de recompense) care pleacă în căutarea ţiganului pe care trebuie să-l aducă boierului cu un preot. În această discuţie, preotul susţine că ţiganii sunt oameni, care se trag din Ham, pe care l-a blestemat Dumnezeu să fie negru, dar că evreii nu sunt oameni, pentru că ei se trag din uriaşi. În afară de asta, mai există o scenă în care cei doi zapcii violentează nişte ţigani de faţă cu un stareţ care stă impasibil, ba chiar face un comentariu acid pe la spatele ţiganilor. Apoi, un preot este prezentat cotonogit într-un teatru de marionete, urmând ca la popasul de la han, un personaj episodic să spună un banc cu preoţi.

Acum, aş fi putut înţelege dacă regizorul ar fi vrut să exprime prin asta o anumită tendinţă istorică, un curent care era pe atunci. Poate a vrut să sublinieze că gândirea rasistă şi xenofobă era atât profund înrădăcinată, încât chiar şi aceia care ar fi trebuit să promoveze înţelegerea şi iubirea aproapelui erau afectaţi. Însă nu este cazul. Răspunsul lui Radu Jude a fost o întrebare: „Nu înţeleg, inculţi în raport cu ce? Cu Toma D‘Aquino?”, ceea ce a stârnit râsete în sală, iar mai târziu cineva din public a spus într-o altă cascadă de râsete: „nu-şi bate nimeni joc de preoţi, Doamne fereşte! La 25 de ani de la căderea comunismului, văd asemenea reflexe la oameni tineri…” – cu referire la mine. De fapt, eu nu am făcut o afirmaţie, ci am pus o întrebare, în virtutea faptului că – şocant, nu? – la 25 de ani de la Revoluţie mă bucur şi eu de dreptul de a pune o întrebare şi a emite o opinie publică. Răspunsul autorului mi-a spus câteva lucruri:

  1. Pentru el, cadrul de referinţă al creştinismului nu este creştinismul ortodox, ci catolic (ceea ce în cazul Aferim! se potriveşte ca nuca-n perete).

  2. Filmul nu face o discriminare la adresa preoţilor în particular, ci face o discriminare la adresa întregii confesiuni creştin ortodoxe. Preoţii sunt portretizaţi în film exact aşa cum îi vede Radu Jude: antisemiţi, rasişti, superstiţioşi, indiferenţi la suferinţele unora. Radu Jude insistă că ce se vede pe ecran nu este o particularizare care să servească vreun mesaj artistic al microuniversului creat, ci a nivelului de cultură pe care el crede că un preot îl are – ceea ce transformă Aferim! Într-un film foarte subiectiv, ca să nu zic tezist sau de propagandă anticreştină.

  3. Radu Jude este complet incult în ceea ce priveşte creştinismul, căci aberaţiile pe care le susţine preotul căruţaş în discuţia cu cei doi zapcii nu se găsesc în Biblie. Ele-şi au rolul mai degrabă într-un film de Quentin Tarantino, unde recitarea unor pasaje din Biblie care nu există au un rost în transmiterea mesajului filmului (care are legătură, la Pulp Fiction, cu conflictul ideologic între aparenţă şi esenţă).

  4. Radu Jude nu s-a pregătit în niciun fel să răspundă la întrebările legate de religie decât prin zeflemea.

Prin răspunsul la întrebarea mea, i-am oferit regizorului şansa de a da un rost artistic modului în care a portretizat o anumită categorie ocupaţională în film. Desigur, în ziua de astăzi este incorect politic să vorbeşti de rău pe ţigani şi mai ales de evrei. Dar nu este incorect politic să vorbeşti de rău pe preoţi sau pe credincioşi. Astfel, Radu Jude nu se prea ascunde după deget atunci când e vorba să discute despre aspectul religios pe care l-a conferit filmului său, lucru evident încă de pe afiş – unde se văd câteva cruci.

Ori acest discurs este în întregime gratuit şi ar fi putut să lipsească din filmul său. Iar Radu Jude nu adoptă atitudinea lui Michael Haneke, care spune că nu discută despre mesajele filmelor sale – el a spus, pentru cei care nu s-au prins, că de fapt ideea filmului este să ilustreze modul în care trecutul se constituie într-o oglindă pentru prezent. Din punctul acesta de vedere, a reuşit chiar mai bine decât şi-a propus: unui regizor anticreştin i se poate da pe mână peste un milion de euro, însă altora, pentru a face un film creştin (cum este 7 cuvinte), de-abia se găseşte ceva mărunţis pe la un studiou de post-producţie.

În drumul meu spre ieşirea din sala de cinema, am supărat câteva persoane care să-mi facă loc, mi-a spus o doamnă spre ieşire: „mai bine!”. Într-adevăr. Tocmai avuseră loc două intervenţii cretine (una dintre ele, în care Radu Jude era întrebat – în condiţiile în care este coscenarist – dacă a avut vreo contribuţie la scenariu).

Din analiza mea rezultă o comparaţie pe care trebuie să o fac între Cristian Mungiu şi Radu Jude, amândoi regizori români anticreştini recompensaţi cu premii importante în străinătate. Cel mai bine, fac un tabel.

Tabel plagiat Mungiu Dupa dealuri film Radu Jude Aferim

Sunt convins că mulţi care vor citi cronica mea se vor indigna sau nu o vor înţelege, însă eu nu am fost deloc indignat de atitudinea lui Radu Jude. E dreptul lui să fie anticreştin. Şi e dreptul meu să vă spun vouă despre asta. Dar ceea ce nu cred că ar trebui să i se ierte unui autor de film este faptul că îşi bate joc de producător şi de oamenii care muncesc ca să îl promoveze, şi chiar faţă de spectatori la o adică, urcând pe scenă ca să debiteze cu o siguranţă desăvârşită asemenea enormităţi.
(…)”

Integral la Discerne.wordpress.com

Via Ziaristi Online

Citiţi şi: Aferim – o frescă „de epocă” ieşită parcă din minţile a doi adolescenţi excitaţi

Print Friendly, PDF & Email

13 comments

  1. Anonim

    Tot in ziua de azi nu e nici o problema sa-i denigrezi pe romani. Este chiar trendy.

    Daca filmul lui Jude ar fi fost altfel, ar mai fi fost premiat?

  2. gabi

    Subscriu total la chestia cu subtitrarea. Parca-s jurati sa te puna sa-ti cumperi aparat auditiv si translator automat! (o fi si “meritul” dictiei actorilor?)

  3. clara

    Mi-as dori sa vad un film premita care sa prezinte o Romanie luminoasa, cu oameni frumosi si peisaje minunte. DE 25 de ani strinii vad doar filme deppre o Romanie murdara, cu oameni intunecati. Oare acesta este rolul oamenilor de cultura?

    • gianni

      Bine punctat!
      Atacul este concertat asupra ortodoxiei care nu permite destramarea nationala, pt ca, desi nerecunoscut acest statut, Biserica Ortodoxa este Nationala! Vezi problema orei de religie, sustinerea cultului, etc..Nu mai este nici o emisiune de stiri care sa nu atace macar o data Biserica Ortodoxa! Ca sa intru in argumentarea contra …celor contra, ar insemna sa le recunosc dreptul de a argumenta lupta satananista cu poporul MAJORITAR ortodox! Ori, nu nu le recunosc acest drept! Neamul acesta a mai trecut prin asta: islamul sub turci, calvinismul din Ardeal si tot acolo uniatia. Mai apoi diversele forme neoprotestante. Etc.. Vom iesi noi si din asta! Spre disperarea …alora! Citez:” Ispita trebuie sa vina! Dar, vai de cel prin care vine!” Iertati-ma! Ca si eu iert multe! Inca!

    • Eu Tu

      Ar fi o minciună propagandistică! Dacă îți place genul, ai o mulțime de filme luminoase, cu eroi care muncesc la căile ferate sau la canal …

  4. Dan

    Acesta lupta regizata din afara de destramare a Romaniei are diferite etape.Acum traim in etapa cozilor de topor,tradatori de neam si credinta,in care se “pedaleaza” pe lovirea permanenta si concertata asupra singurului filon de mentinere a spiritului neamului nostru Ortodoxia.Cum sa lovesti mai eficient decat sub “umbrela” liberei exprimari a mass-media,film,spectacole etc.Devine de notorietate si de disecat orice film care ia premii in afara tarii,care premii sunt reprezentarea platii efortului de subminare a poporului roman.

  5. Mihai

    Ștefan, indiferent de ceea ce ți se va spune, tu vei rămâne la aceeași părere. Totuși, îți pun în față două lucruri.
    În primul rând, orice film conține mesaje personale, puse înainte de regizor sau scenariști. Faptul că un film este sprijinit de către Fondul Cinematografic (într-o destul de mică măsură, oricum) nu înseamnă că trebuie produs un film “corect politic” și înălțător pentru memoria neamului, cum sunt suita de filme istorice produse înainte de ’89. Hai să facem și acolo câte o cronică, să vedem cum este fabricată măreția poporului român prin inadvertențe.
    În al doilea rând, atât timp cât nu exista o pregătire academică în domeniu (așa cum este în prezent) a preoților, fiecare își spunea de multe ori părerile. Cultul era amestecat cu superstiții, vizibile până în prezent, mai ales la sat. Merg în diferite biserici ortodoxe la sfârșit de săptămână, fie în orașe mari, fie în sate și de cele mai multe ori simt nevoia să corectez preoții în timpul predicilor pentru citare greșită din Scriptură sau povestirea unor legende care să sprijine anumite constatări (Sf Ilie cu ploaia, sângele Mântuitorului cu ouăle de Paști, etc..). Am auzit până și faptul că este în natura țiganilor să fure sau să cânte noaptea la restaurantul din fața casei parohiale.
    Cred că nu este deloc rea critica, atât timp cât determină o acțiune mai responsabilă din partea celor vizați, indiferent de domeniu. Ar trebui să scrii și un articol în care îl consideri pe Hristos anticreștin pentru că în Pilda samariteanului milostiv îl face pe preot nepăsător.

    • Anonim

      Cinematografia anterioara lui 1989 si-a avut excesele sale. Nu e ceva nemaivazut. Sa ne amintim doar filmele de razboi produse in intreaga lume. Nu au primat chiar productiile decente.

      Vi se pare insa normala prezentarea romanilor exclusiv in culori negative de catre cinematografia romaneasca actuala?

      Cunoasteti ceva similar in alte tari?

  6. andar

    prietene de la 1. 33, sintem cu ochii pe voi de ceva vreme, nu pentru ce ai spus aici, stii tu mai bine pentru ce

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Cod de verificare * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.