de Marian Teodorescu
Vineri 27 martie s-au împlinit 97 de ani de la revenirea la patria mamă a primei provincii înstrăinate de soartă, Basarabia. Evenimentul a fost celebrat la Institutul de Sociologie „Dimitrie Gusti” printr-o dezbatere tematică asupra a trei comunicări ştiinţifice.
Directorul institutului, dr. Ilie Bădescu, a prezentat comunicarea: “Statul naţional întregit în lumina conştiinţei martirice.” Sociologul, dr. Ioan C. Popa, a vorbit despre “Dimitrie Gusti şi Problema Basarabiei”, iar profesorul Ion Constantin, doctor în istorie, despre “Artizanii unităţii naţionale – Basarabia. Un proiect în perspectiva Centenarului.”
Vorbitorii au subliniat datoria cercetătorilor – şi nu numai – de dincoace şi de dincolo de Prut, de a înfăptui proiecte pe multiple planuri în vederea celebrării Centenarului întregitor, acel moment crucial din istoria poporului român. Au fost evidenţiate proiecte şi programe în domeniile sociologice, istorice, culturale, cu participarea unor specialişti de pe ambele maluri ale Prutului. După excelentele lucrări privind viaţa şi lupta a doi dintre artizanii Unirii, Pantelimon Halippa şi Ioan Pelivan, anul Centenar va fi întâmpinat cu publicarea unor scrieri despre Ion Inculeţ, preşedintele Sfatului Ţării, care a semnat Actul Unirii. Se află în perspectivă documentarea vieţii şi activităţii lui Vasile Stroici, cel care a suţinut logistic şi financiar mişcarea naţionalistă din Basarabia şi din Transilvania.
Un moment emoţionant l-a constituit citarea spuselor lui Dimitrie Gusti cu privire la Actul Unirii: Mâinile ce se căutau de veacuri, fără odihnă, s-au împreunat în 1918, de la Tisa la Nistru, de la Carpaţi la mare, iar poporul român a devenit singurul stăpân al Daciei române.”
Dincolo de aspectele ştiinţifice ale proiectelor şi programelor avute în vedere, au fost evocate nume ale artizanilor Actului Unirii Basarabiei cu Ţara: Ion Inculeţ, Ion Buzdugan, Pan Halippa, Ioan Pelivan ş.a., figuri proeminente ale istoriei naţionale. Concomitent cu impresionantele evocări, prin intermediul jurnalistului Victor Roncea, a fost prezentat un set de proiecţii ale unor imagini şi documente din Arhivele Naţionale şi ale CNSAS, cu aspecte din viaţa, lupta şi sacrificiul marilor bărbaţi de stat care au contribuit efectiv la dumnezeiasca Unire parafată prin Hotărârea Sfatului Ţării din 27 martie, dată memorabilă a neuitatului an 1918.
Pan Halippa, unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai naţionalismuluidin Basarabia, a suferit ani de închisoare pentru vina de a fi luptat pentru alipirea acestei provincii cu Ţara. Pentru aceleaşi motive Ion Pelivan, una dintre conştiinţele martirice ale neamului românesc, a cunoscut închisorile unui areal întins de la Triest la Marea Nordului şi până în Siberia, găsindu-şi sfârşitul în închisoarea ungurească de la Sighet.
Cauza Unirii este actuală! Interese geopolitice hrăpăreţe au nesocotit Înalta Hotărîre din 27 martie 1918 şi forţe expansioniste răzbunătoare au smuls, din nou, din trupul Ţării, pământul roditor al Basarabiei, prin raptul din iunie 1940, recurgând la Dreptul Forţei împotriva Forţei Dreptului!
Războiul din Transnistria i-a înspirat poetului Adrian Păunescu versurile: Se urcă Basarabia pe cruce / Şi cuie pentru ea se pregătesc, / Şi primăvara jale ne aduce / Şi plânge iarăşi neamul românesc!(…) Şi acolo unde s-a sfârşit pământul / Vin oameni să ne ia pământ şi fraţi./ În faţa lor abia rostim cuvântul / Şi în tăcere suntem vinovaţi. (Basarabia pe cruce – 6 aprilie 1992) Undeva, în surdină, se auzeau înălţătoarele versuri prin vocea neîntrecutului rapsod Tudor Gheorghe!
La manifestare au fost lansate două volume de „Scrieri” ale poetului basarabean Ion Buzdugan. Editorul Mihai Papuc a prezentat valoroasele „Scrieri”, ca şi prodigioasa activitate patriotică, în calitate de secretar al Sfatului Ţării, în martie 1918. În acelaşi timp pe ecranul cu imagini documentare în temă, era proiectată poezia „Căsuţa de la Nistru”. Din care reţinem sfâşiitoarele versuri: Căsuţă de la Nistru de hoarde pângărită, / Ne-om mai vedea vreodată, la vatra în ruine / Să-ţi îngenunchi în faţă, icoană răstignită,/ Să plâng de fericire, căsuţa mea, cu tine? Poezia este datată 20 iunie 1941, cu două zile înainte de a se da ordinul de împlinire a trupului ţării cu glia strămoşească a Basarabiei!
Surpriza reuniunii a constituit-o prezenţa doamnei profesoare Ileana Piţurescu, nepoata patriotului Ioan Pelivan. Întrebând-o care este cea mai de preţ amintire de la neînfricatul luptător pentru cauza Unirii, mi-a răspuns: o carte poştală trimisă pe numele meu, când eram micuţă! A avut amabilitatea să-mi dicteze conţinutul, la telefon: Scumpă Lenuţa, Noi te felicităm cu ziua ta onomastică şi îţi dorim, din tot sufletul, sănătate, zile bune şi fericite, noroc în viaţă, spre bucuria părinţilor tăi şi a noastră. Te rugăm să nu ne uiţi! Moşul şi Mătuşa. 21 mai 1948. Şase ani mai târziu, la 25 ianuarie 1954, înflăcăratul patriot se stingea în închisoare, ucis de ocupanţii sovietici ai României.
Evocarea istoricului eveniment de la 27 martie 1918 a prilejuit, firesc, referiri ample la drumul parcurs de Basarabia în cei 97 de ani ce s-au scurs de atunci, la suferinţele îndurate de românii trăitori între Prut şi Nistru, înstrăinaţi încă o dată de fraţii lor de către un ocupant a cărui brutalitate a lăsat adânci şi dureroase răni a căror vindecare cere timp şi eforturi deosebite.
Articol apărut în „Flacăra lui Adrian Păunescu” – nr.12 (690) – 3-9 aprilie 2015
Preluare: Ziaristi Online
Alte detalii la Basarabia-Bucovina.Info: Adevărul istoric despre Martirii Basarabiei în perspectiva Centenarului Unirii. Conferinţa din 27 Martie 2015 de la Institutul de Sociologie al Academiei Române. FOTO / VIDEO / AUDIO
Pingback: Basarabia pe cruce. Cum a fost la conferinţa de la Casa Academiei despre Martirii unităţii naţionale şi Centenarul Unirii | MAGAZIN CRITIC