Mii de români, academicieni, istorici, profesori, scriitori, regizori, actori, artişti şi jurnalişti PENTRU MIRCEA VULCĂNESCU! Apel pentru demiterea lui Alexandru Florian de la Elie Wiesel şi desfiinţarea Legii totalitariste 217/2015 - Ziaristi OnlineZiaristi Online

Mii de români, academicieni, istorici, profesori, scriitori, regizori, actori, artişti şi jurnalişti PENTRU MIRCEA VULCĂNESCU! Apel pentru demiterea lui Alexandru Florian de la Elie Wiesel şi desfiinţarea Legii totalitariste 217/2015

Mobilizare FĂRĂ PRECEDENT în apărarea unui martir al temnițelor comuniste. La apelul lui Nicolae Breban pentru Mircea Vulcănescu s-au raliat sute de personalități: academicieni, foști miniștri, scriitori, critici literari, artiști, jurnaliști, profesori

Apelul pentru Mircea Vulcănescu” lansat ieri de către academicianul Nicolae Breban a avut un efect efervescent în cadrul societății românești. Astfel, după publicarea pe ActiveNews, sute de personalități și-au trimis adeziunea la demersul pentru apărarea memoriei lui Mircea Vulcănescu și a altor personalități acuzate în trecut de diferite tribunale politice.

Astfel, printre numele care au semnat adeziunea la apelul Academicianului Nicolae Breban se numără academicienii Ioan Aurel Pop, Victor Voicu, Victor Spinei (vicepreședinte al Academiei), Bogdan Simionescu (vicepreședinte al Academiei), Gheorghe Păun, Răzvan Theodorescu (fost Ministru al Culturii), precum și Virgil Nemoianu, prof. dr., membru de onoare al Academiei Române, Ștefan Afloroaei, membru-corespondent al Academiei Române, Mircia Dumitrescu, artist plastic, membru-corespondent al Academiei Române, jurnalista Lucia Hossu Longin, regizorul Dan Necșulea, scriitoarea Magda Ursache, jurnaliștii Marilena Rotaru și Octavian Hoandră, cercetătorul Florin Crâșmăreanu, scriitorii Mircea Platon și Cassian Maria Spiridon, regizorul Radu Boroianu ( fost director al Institutului Cultural Român), criticul Alex Ștefănescu, istoricul Dora Mezdrea, Petru Bejan, prof. univ. dr. Facultatea de Filosofie de la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, actorii Dan Purici și Maria Ploae, regizorii Nicolae Mărgineanu și Iulian Capsali și mulți alții.

Acestora li se adaugă cei care au semnat anterior memorii sau luări de poziție: sub-secretarul de stat Octav Bjoza, artiștii Sorin Dumitrescu și Eugen Mihăescu, Coriolan Baciu, Victor Roncea, jurnalist, Silvia Codreanu, actriț,, Petru Ionescu, regizor, Manuela Hărăbor, actriță,  Zoe Rădulescu, fost deținut politic, și mulți alții. Există o petiție online care a strâns deja aproape 2000 de semnături și care poate fi accesată AICI.

O altă Petiţie, iniţiată de Profesorul Mihai Florea, a strâns la rândul ei circa 700 semnături.

ActiveNews a relatat că Institutul „Elie Wiesel” a trimis o solicitare Ministerului de Interne prin care arăta că se consideră o încălcare a legii faptul că mai multe străzi din România poartă denumirea unor persoane condamnate de așa-zisele Tribunale ale Poporului, după război, pentru „crime de război”. În realitate, toate persoanele ce avuseseră legături cu regimul Antonescu fuseseră condamnate generic sub incidența „crimelor de război”, deși nu avuseseră funcții de decizie sau de răspundere față de declanșarea operațiunilor Armatei Române pentru eliberarea Basarabiei și Bucovinei.

Printre cei vizați se numără generalul Gheorghe Jienescu (care dă numele unei școli în comuna Rast, Dolj), scriitorul Vintilă Horia, pedagogul I.C. Petrescu sau mitropolitul Visarion Puiu ( care are o statuie în curtea Mănăstirii Putna).

Citiţi şi: De ce trebuie demis Alexandru Florian, komisarul rasist, xenofob și antisemit de la Institutul „Elie Wiesel”

De asemenea, elevii de la Liceul Mircea Vulcănescu au declarat că “se vor lega cu lanţuri” de bustul lui Mircea Vulcănescu de la intrarea în Liceu (Foto şi VIDEO mai jos).

Foto: Adriana Oprea-Popescu

Lista completă a semnatarilor apelului academicianului Nicolae Breban a fost prezentată de către Cotidianul:

Apel pentru Mircea Vulcănescu

Mari scriitori români – criminali de război?!

Am aflat cu stupoare că, la cererea Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, Primăria sectorului 4 din Bucureşti a schimbat numele Liceului Tehnologic „Mircea Vulcănescu”. Motivul invocat este că Mircea Vulcănescu a fost subsecretar de stat la Finanţe în guvernul Ion Antonescu. Asupra distinsului cărturar planează acuza de criminal de război. Trecem cu dificultate peste amănuntul istoric că verdictul juridic a fost dat de un tribunal ilegitim, instituit de noul regim bolşevic din România după cel de-al Doilea Război Mondial. Nu putem trece, însă, peste un detaliu de cultură elementară: Mircea Vulcănescu – unul dintre cei mai străluciţi reprezentanţi ai generaţiei interbelice, autorul unor cărţi capitale precum Dimensiunea românească a existenţei, martir al puşcăriilor stalinisto-dejiste, unde a murit – face parte, în mod firesc, din patrimoniul spiritual al României. Mircea Vulcănescu merită un loc printre membrii postmortem ai Academiei Române, cum la fel merită ca măcar o universitate din ţară să-i poarte numele.

Din acest motiv, protestăm cu toată fermitatea faţă de atentatul la memoria unui mare cărturar. Facem un apel către edilii sectorului 4 să nu dea curs somaţiei Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”. Apelăm, de asemenea, la intelectualii cu răspundere ai ţării să nu stea cu braţele încrucişate în faţa unui asemenea afront. Când un nume ca cel al lui Mircea Vulcănescu este supus anatemei ideologice, trebuie să fim uniţi cu atât mai mult cu cât nu e pentru prima dată când suntem aduşi în faţa unor abuzuri de neacceptat.

Campaniile reducţioniste duse în perioada postdecembristă împotriva unor personalităţi de seamă ca, de exemplu, Mircea Eliade, Emil Cioran, Mircea Vulcănescu, Vintilă Horia, Ion Barbu, Constantin Noica, Adrian Marino, Nicolae Breban, Nichita Stănescu, Augustin Buzura, Tudor Vianu, Marin Preda, G. Călinescu, Mihail Sadoveanu, Paul Goma, Mircea Iorgulescu, Eugen Uricaru, Cezar Ivănescu, Nicolae Balotă ş.a., judecăţile nenuanţate, etichetele tendenţioase aplicate acestor cărturari de vârf ai naţiunii române – etichete vulgarizatoare ale adevărului istoric, ale vieţii şi operei acestor scriitori de seamă ai umanităţii proveniţi din spaţiul românesc – aduc prejudicii imaginii României şi clatină identitatea naţională. Viaţa şi opera acestor oameni exponenţiali ai României nu pot fi reduse la simpatiile lor de la un moment dat faţă de mişcările de extremă dreaptă sau, după caz, de extremă stângă din România şi din Europa, şi puse în aceeaşi categorie cu neîndoielnic condamnabilele crime ale legionarilor sau ale regimului comunist. Unii s-au detaşat de eroare la sfârşitul anilor 1930, alţii, mai târziu, în anii exilului. Sau, respectiv, după Revoluţia din 1989. Dacă din biografia unei personalități nu pot fi eliminate nici petele negre sau gri, nici din creația sa nu pot fi înlăturate acele opere care, nemarcate de ideologie, reprezintă valori ale culturii naționale și, de ce nu?, universale. Ne-a arătat acest lucru nu numai Franța, ci şi Germania, din ale căror geografii culturale nu lipsesc, de pildă, nici Celine, nici Heidegger (al cărui nume e purtat de un institut de cercetări al Universității Wuppertal: http://www.heidegger.uni-wuppertal.de/). Denunțarea unui episod biografic reprobabil (acceptăm: uneori, nociv, dar pentru care s-a plătit nu o dată cu viața) nu poate fi extinsă și asupra unei creații care se află dincolo de timp. Acțiunile de astăzi ne aduc aminte de eforturile preoților egipteni care, prin ștergerea numelui faraonului, credeau că-l scot din istorie, fără să înțeleagă și adevărul că piramida rezistă milenii.

Revista Contemporanul a publicat în nr. 3 şi 4 (2016) un grupaj de texte despre Legea 217/2015, lege numită în presa scrisă „legea anti-legionară”. Textele tratează abuzurile şi excesele comise în interpretarea legii menţionate. Reiterarea sau invocarea de către dl Alexandru Florian (directorul general al Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din Români „Elie Wiesel”, care funcţionează sub autoritatea Guvernului României) a verdictelor date de Tribunalul Poporului din 1946 reprezintă o desconsiderare a principiilor statului de drept și o implicită relegitimare a unui regim calificat de Raportul final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România drept „nelegitim şi criminal”.

Aducem aceste acţiuni excesive privind interpretarea trecutului recent în atenţia Preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, şi în atenţia domnului Călin-Popescu Tăriceanu, Preşedintele Senatului, cerându-le să iniţieze schimbarea actualului cadru legislativ având ca referinţă legea 217/2015. Luând act de răul făcut, Guvernul României are datoria să reformeze Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, care nu asigură standardele de profesionalism cerute de împlinirea importantelor atribuţii ce-i revin.

Ne exprimăm cu fermitate dezaprobarea faţă de măsurile de sprijinire din partea Ministerului Afacerilor Interne a unor asemenea abuzuri incalificabile.

Semnează:

acad. Nicolae Breban
acad. Victor Voicu
acad. Victor Spinei, vicepreședinte al Academiei Române
acad. Răzvan Theodorescu
acad. Bogdan Simionescu, vicepreședinte al Academiei Române
acad. Ioan-Aurel Pop
Virgil Nemoianu, prof. dr., membru de onoare al Academiei Române
Ștefan Afloroaei, membru-corespondent al Academiei Române
Acad. Gheorghe Păun
Ion Papuc, scriitor, soțul regretatei artiste Valentina Boștină, autoarea bustului Mircea Vulcanescu donat românilor și Sectorului 2 al Capitalei
Mircia Dumitrescu, artist plastic, membru-corespondent al Academiei Române
Sorin Lavric, scriitor
Aura Christi, scriitor
Lucia Hossu-Longin, realizator TV, autorul serialului „Memorialul durerii”
Corneliu Riegler, profesor de istorie, Colegiul Național bilingv „G. Coșbuc”
Sorin Dumitrescu, membru-corespondent al Academiei Române
Dan Necșulea, regizor
Bogdan Crețu, critic și istoric literar
Valentin Talpalaru, scriitor
Mihaela Albu, prof. univ. dr., scriitor
Virgil Diaconu, scriitor, director al revistei Cafeneaua literară
Liviu Ioan Stoiciu, scriitor
Magda Ursache, profesor, scriitor
Cornel Ungureanu, prof. univ. Timișoara
Livia Cotorcea, prof. univ. Iași
Luiza Barcan, critic de artă
Marian Victor Buciu, prof. univ. dr., critic literar
Marilena Rotaru, jurnalist
Horia Vicențiu Pătrașcu, scriitor
Nicolae Mareș, scriitor, publicist, diplomat
Simion Dănilă, scriitor, profesor
Nicolae Constantinescu, prof. dr.
Mircea Braga, scriitor, prof. univ.
Rodica Braga, scriitor
Florin Crâșmăreanu, cercetător dr. la Universitatea „Al.I. Cuza din Iași”
Marius Iosif, scriitor
Mircea Țuglea, scriitor
Nicolae Corlat, scriitor, redactor șef adj., revista Hyperion
Marius Oprea, istoric
Ion Simuț, redactor, revista Familia
Mara Magda Maftei, conf. univ. dr.
Luiza Marinescu, conf. univ. dr.
Dragoș Popescu, cercetător, Institutul de Filosofie și Psihologie
Christian W. Schenk, scriitor
Dana Oprica, profesor
Vasile Muscă, scriitor, profesor
Călin Căliman, scriitor, critic de film
Adrian Dinu Rachieru, scriitor, profesor
Nicoleta Sălcudeanu, scriitor
Cassian Maria Spiridon, scriitor
Mircea Platon, scriitor
Marius Chelaru, scriitor
Viorica Ilie, muzicolog
Radu Boroianu, regizor
Mihail Ispirescu, scriitor
Ada Vertan, publicist, revista Spectator
Theodor Codreanu, scriitor
Monica Șerbănescu, Președinte Fondator, Director General, Liceul Pedagogic Ortodox „Anastasia Popescu”
Ivona Șendroiu, economist
Lăcrămioara Coarnă
Maria Barbu, profesor pentru învațământ primar
Fundația „Iustin Pârvu”
Ancuța Gurban-Dinu, profesor dr. Școala Gimnazială „George Topîrceanu”
Adriana Scripcariu, istoric de artă
Virgil Scripcariu, sculptor
Nicoleta Nedelescu, profesor pentru învațământ primar
Augustin-Ștefan Păunoiu, jurnalist
Andreea Florea Șerbănescu, profesor
Gurban-Dinu Mugurel, operator PC
Vasile Dinu, pensionar
Mărioara Dinu, pensionară
Mariana Dinu, Universitatea Națională de Apărare „Carol I”
Liliana Țuică, biolog
George Sălcianu, inginer IT
Alex Ștefănescu, critic și istoric literar
Marius Mărăcinescu, profesor
Ioana Revnic, profesor
Mariana Dogaru, doctor în științele educației
Victor Roncea, journalist
Simona Popa Gyr și
Demostene Popa, fiica și ginerele lui Radu Gyr, foști membri ai Coralei Patriarhiei
Maria Ploae, actriță
Nicolae Mărgineanu, regizor
Horea Paștina, pictor
Emilia Paștina, restaurator
Silvia Radu, sculptor
Dacian Andoni, pictor
Mihaela Andoni, lect. univ.
Teodora Stanciu, jurnalist cultural
Oana Enăchescu, jurnalist cultural
Ovidiu Nimigean, scriitor
Dora Mezdrea, istoric literar
Mihai Dinu, profesor universitar, Bucuresti
Emanuel Conțac, conferentiar Institutul Teologic Penticostal, București
Ion Dur, profesor universittar, Sibiu
Cristina Bogdan, conferențiar universtiar Facultatea de litere, Bucuresti
Tabita Chiriță, bibliotecar, Biblioteca Națională
Octavia Gordon, porfesor universtiar, Facultatea de Teologie, București
Virgil Tănase, scriitor
Ion Lazu, scriitor
Lidia Lazu, poetă, actriță
Gheorghe Glodeanu, prof. univ., scriitor
Al. Florin Țene, scriitor, președintele Ligii Scriitorilor Români
Titina Nica Țene
Daniela Ciută, președinte Asociația foștilor refugiați, deportați, expulzați în urma Dictatului de la Viena 1940, filiala Carei
Dina Stoica, învățătoare, Sebeșul de Jos (jud. Sibiu)
Ioan Radu Văcărescu, scriitor
Constantin Coroiu, scriitor, journalist cultural
Mihaela Helmis, journalist cultural
Emil Cătălin Neghină, actor, scriitor
Diana Câmpan, conf. univ. dr.
Gabriela Chiciudean, lector univ. dr., scriitor
Simona Grazia Dima, scriitor
Octavian Hoandră, scriitor, jurnalist
Olimpia Tudora, critic și istoric de artă
Silviu Gura, scriitor
Eugen D. Popin, scriitor
Valeriu DG Barbu, scriitor, journalist
Petru Bejan, prof. univ. dr. Facultatea de Filosofie de la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași
Marcel Sultănescu, profesor, inspector școlar
Dan Pătrașcu, profesor
Gabriela Crețan, scriitor
Csiki Ligia, profesor Școala Națională de Gaz, Mediaș
Csiki Attila, profesor Școala Națională de Gaz, Mediaș
Marin Ifrim, scriitor
Dan Puric, actor, scriitor
Alexandru Petria, scriitor
Darie Ducan, scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România
Irina Ciobotaru, scriitor
Ion Vlad, prof. univ. dr.
Carmen Vlad, prof. univ. dr.
Rodica Gabriela Chira, conferențiar universitar, traducător
Niculae Gheran, critic și istoric literar
Aneta Nanca, profesor
Lista rămâne deschisă!

Elevii de la „Mircea Vulcănescu” nu sunt de acord cu schimbarea denumirii liceului. „E incorect. E o decizie politică. E la fel ca la Steaua cu FCSB” (VIDEO)

Rezultatele de la bac sunt afișate la avizierul din partea laterală a școlii. Elevii merg într-acolo cu genunchii moi, ca mieii la tăiere. Ar putea să vadă notele și pe net, din două touch-uri pe ecranul telefonului mobil, dar nu s-ar mai întâlni între ei, ca să facă haz de necaz și să schimbe impresii și dureri.
„Nici nu știu ce note am luat”, mărturisește o fată, așezată pe postamentul gardului liceului. Ȋi așteaptă pe ceilalți, să vină, să vadă lista și să se bucure sau să se încurajeze. „Păi, nu te-ai uitat la note?” „Ce rost are? M-am uitat în capătul liniei, am văzut scris «reușit», și-am plecat.” Stă un pic pe gânduri, apoi adaugă: „Oricum, media de la bac contează 25% la admiterea la facutate…”  „Vrei să te duci la facultate?!”, se miră cu glas tare un coleg de lângă ea. „Și ce faci cu facultatea? Vinzi aripioare de pui, după ce termini…”, îi prevestește el.
N-am venit la Liceul „Mircea Vulcănescu” ca să-i întreb pe elevi ce note au luat la bac. Și nici să le filmez extazul sau agonia în fața listelor cu rezultate. Notele lor nu reprezintă, până la urmă, decât interesul și capacitatea unei țări de a investi în viitorul ei. Am mers la Liceul „Vulcănescu” pentru a-i întreba pe tinerii absolvenți altceva.
„Ce liceu ai terminat?” „Liceul Tehnologic «Mircea Vulcănescu».” „Ești sigur?” La 29 iunie a.c., între proba scrisă obligatorie și proba la alegere a profilului din examenul de bacalaureat, Consiliul Local al Primăriei Sectorului 4 București a decis schimbarea denumirii liceului. Cei mai mulți dintre elevi habar n-au de asta. „Liceul se numește «Mircea Vulcănescu»”, îmi spun, arătând cu degetul spre firmă luminoasă de la intrare. Numele e încă acolo. Mic, abia vizibil din stradă. Și pe site-ul pe care Ministerul Educației a afișat ieri rezultatele de la bac, tot „Mircea Vulcănescu” a rămas. Dar Primăria sectorului 4 a decis deja că unitatea de învățământ se va numi, de acum înainte, „Liceul Tehnologic Traian Popovici”. „Eu am terminat «Mircea Vulcănescu», și așa rămâne pentru mine, sincer”, mărturisește o elevă.
Păi, și „Traian Popovici”? „Nu există pentru noi așa ceva”, îmi spune un elev. „Tot «Mircea Vulcănescu» va rămâne și mai departe!” Schimbarea denumirii liceului e „nașpa”, mărturisește un alt elev. Lor nu le-a cerut nimeni părerea. Au în liceu un consiliu al elevilor, dar n-au fost întrebați dacă sunt sau nu de acord cu schimbarea denumirii.
Despre Traian Popovici știu că a fost fie filosof, fie „avocat în războiul doi”. Ȋnsă, oricine ar fi fost el, pentru ei Mircea Vulcănescu rămâne „nașul” liceului. Și pentru că „sună altcumva”, dar mai ales fiindcă, în holul de la intrarea în școală, e și-un bust cu el „Eu, când intru în liceu, vreau să-l văd pe Mircea Vulcănescu, nu pe Traian Popovici…”, spune un elev.
Păi, și bustul lui Vulcănescu va dispărea de-acolo, le spun elevilor. „Noi nu vrem să-l dăm de acolo! Ne legăm de statuie! Elevii nu vor! Noi ne iubim liceul nostru așa cum e, nu vrem să ne pună «Traian Popovici»… Bun, rău, așa cum o fi, e liceul nostru. Nu e al altcuiva!”, îmi răspund doi dintre ei.
„Ce a făcut Primăria nu e corect, mai ales că decizia e politică”, susține și un absolvent care n-a dorit să fie filmat.
„Nu e bine” că au schimbat denumirea, îmi spune un altul, care crede că primăria ar fi trebuit să le ceară și lor părerea, înainte de a lua decizia asta, „pentru că și noi am făcut parte din acest liceu. Nu-mi place decizia lor. Fiindcă atâția ani, liceul a ținut numele acesta și acum…” Ȋn ce-l privește, el va spune că a terminat liceul „Mircea Vulcănescu”. „Pentru mine, tot așa va rămâne și pe viitor”, mărturisește el.
„Faza asta, cu schimbarea denumirii, e ca la Steaua cu FCSB”, îmi spune alt elev, care n-a dorit să fie filmat. „Să-i spună ei liceului cum vor, că noi tot «Mircea Vulcănescu» o să-i zicem!”
Schimbarea denumirii liceului nu a respectat procedura
Conform art.5, lit. a) din Ordinul Ministrului educației nr.6564/2011, procedura de atribuire a denumirilor unităților de învățământ din sistemul național de învățământ preuniversitar se realizează astfel: „pe parcursul anului școlar (n.r. – ultima zi de școală a fost 16 iunie), consiliul de administrație al unității de învățământ stabilește propunerea privind denumirea unității de învățământ începând cu anul școlar următor și înaintează solicitarea, însoțită de fundamentarea necesară, spre aprobare, administrației publice locale sau județene, după caz (…)”.
Cu alte cuvinte, Consiliul Local al Primăriei Sectorului 4 ar fi trebuit să solicite, din timp, și opinia consiliului de administrație al liceului „Mircea Vulcănescu”, dacă nu cu privire la necesitatea schimbării denumirii, măcar în legătură cu noul nume.
Deși nu a fost respectat, Ordinul nr. 6564/2011 este invocat în Expunerea de motive a Hotărârii Consiliului Local al Sectorului 4 București, iar în singurul document ce însoțește decizia, un „raport de specialitate” întocmit de Direcția Tineret Sport a primăriei, se face trimitere chiar la art.5 din acest Ordin. Ȋn Expunerea de motive nu se spune însă nimic despre avizul Inspectoratului Școlar al Municipiului București (ISMB), dar nici despre adresa Liceului Tehnologic „Mircea Vulcănescu”, deși, conform legii, aceste documente erau necesare.
De altfel, momentul în care Consiliul Local a luat decizia de a modifica numele unității de învățământ a picat nu doar între probele examenului de bacalaureat, ci și în timpul rezolvării contestațiilor de la capacitate. Iar în broșura de admitere în învățământul liceal, editată de ISMB, apare denumirea „Liceul Teoretic «Mircea Vulcănescu»”.
Ȋnființat în 1992, „Mircea Vulcănescu” este singurul liceu de profil situat în sudul Bucureștiului. Aici învață peste 800 de elevi, majoritatea provenind din sectoarele 4 și 5 și din suburbiile municipiului.
Elevii care au optat pentru acest liceu vor avea o surpriză în toamnă: să descopere că deși au crezut vin la „Mircea Vulcănescu”, așa cum i-a informat ISMB, au nimerit la „Traian Popovici”, așa cum vrea și dispune Primăria sectorului 4.
Sursa: ActiveNews

5 comments

  1. Pingback: ADMIRABIL! Elevii de la Liceul Mircea Vulcănescu: "Ne vom lega cu lanţurile de statuie!". Mii de români PENTRU MIRCEA VULCĂNESCU. Apelul academicienilor, istoricilor, profesorilor, scriitorilor, regizorilor, actorilor, artiştilor şi jurnal

  2. Lepva Ansata

    Bravo lor ! In sfarsit o atitudine romaneasca a tinerilor si nu numai, Este bine ca incep sa cunoasca si tinerii cine sunt adevaratii dusmani ai neamului si ai omenirii in general , astia sunt impotriva tuturor si lucreaza incognito bine organizati la nivel international . Trebuie sa ne re-inviem cultura si traditiile si sa ne trezim din ,,Somnul cel de moarte ” asa cum zice Imnul National . Trezeste-te Gheorghe, trezeste-te Ioane !

  3. Pingback: VICTORIE URIAŞĂ: Primăria Sectorului 2 transmite Institutului "Elie Wiesel" că NU demolează statuia lui Mircea Vulcănescu. PATRIARHIA ROMÂNĂ suţine demersurile societăţii civile româneşti: "Mircea Vulcănescu a murit ca un adev

  4. Pingback: Cetăţeni de Onoare la Cornova: Mircea Vulcănescu, Henri Stahl, Anton Golopenţia şi Iosif Berman, monografiştii lui Dimitrie Gusti. MÂNDRIE ÎN BASARABIA - Ziaristi OnlineZiaristi Online

  5. Pingback: Mircea Vulcănescu, Cetăţean de Onoare la Cornova, Prigonit la Bucureşti. Primaria Sectorului 4 vrea desfiinţarea Liceului "Mircea Vulcănescu". DREPTUL LA ADEVĂR - Victor Roncea Blog | Victor Roncea Blog

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Cod de verificare * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.