Baconschi şi eşecul Schengen

de Dan Andronic

Considerat un intelectual de înaltă ţinută şi un diplomat de excepţie, Teodor Baconschi a intrat în ultimele zile în vizorul presei şi al clasei politice ca urmare a eşecului aderării României la spaţiul Schengen. Deşi se declară dispus să îşi dea demisia, Teodor Baconschi consideră că întreaga societate românească poartă responsabilitatea pentru eşecul Schengen. Eu am de gestionat, ca membru al guvernului, tot ce ţinea de implementarea aquis-ului Schengen, deci, nu am, ca minister, nicio legătură cu MCV-ul. Există o coresponsabilitate a întregii societăţi româneşti faţă de întârzierea termenului de acces la Schengen, a  spus Baconschi. Chiar dacă aceste lucruri sunt adevărate, ultimul lucru pe care un diplomat de carieră ar trebui să-l facă este să arunce vina pe alţii. Pentru că se ştie doar vorba: „o victorie este întotdeauna a tuturor – politicieni sau societate -, o înfrângere îţi aparţine în totalitate”.

Încercând o rememorare a acţiunilor întreprinse de Teodor Baconschi din perspectiva aderării noastre la spaţiul Schengen, îmi vin în minte câteva declaraţii nu tocmai salutare ale ministrului nostru.

După ce, în primă fază, a păstrat o tăcere nejustificată când Franţa şi Germania au cerut amânarea aderării României şi s-a mulţumit să-şi exprime „regretul” faţă de o astfel de acţiune, Baconschi a ieşit la lumină la începutul lui 2011 cu afirmaţii neinspirate. Cea mai controversată afirmaţie făcută de ministrul de Externe s-a referit la propunerea de denunţare de către România a mecanismului de verificare şi cooperare (MVC) şi sugestia blocării aderării Croaţiei ca replică la refuzul de a fi acceptaţi în Schengen.

În plan extern, esenţial pentru succesul oricărui demers este adecvarea mesajelor fiecărui reprezentant al statului cu poziţia şi rolul său. De exemplu, europarlamentarii români pot fi vocali în a critica de la tribuna Parlamentului European ceea ce consideră a fi o acţiune neconformă cu practicile europene a Germaniei şi Franţei. Ministrul de Externe este însă obligat de funcţia deţinută să aibă poziţii mult mai rezervate şi echivoce. În cazuri extreme, poate apela la declaraţii mai dure sau la critici. În nici un caz însă la ameninţări voalate. Una este să spui că MCV nu este o condiţie pentru accesul în spaţiul Schengen şi alta este să vorbeşti despre denunţarea MCV. Sunt nuanţe care pentru opinia publică pot părea neimportante, dar ele sunt extrem de importante, mai ales în discursul unui ministru de externe.

În plus, lăsând la o parte fondul declaraţiilor, ele au fost lansate într-un moment extrem de delicat pentru România, moment în care ţara noastră ar fi trebuit mai mult ca oricând să se folosească de toate canalele diplomatice pentru a rezolva problema Schengen şi nicidecum să se aşeze pe o poziţie de forţă.

Degeaba a încercat Teodor Baconschi să drege ulterior busuiocul, degeaba a susţinut că spusele sale nu au fost înţelese corect. Degeaba a încercat şi Traian Băsescu să-l corecteze public pe ministrul român de externe, subliniind că nu intră în politica ţării noastre să blocăm aderarea unei ţări sau a alteia la UE. Gafa a fost făcută, iar oficialii europeni au atras atenţia, extrem de categoric, că nicio ţară membră a UE nu poate denunţa unilateral MCV. Este genul de eroare diplomatică care poate fi evitată şi care, după ce este făcută, te face ţinta unor replici de penalizare.

Un alt moment în care şeful de la Externe a gafat a fost cel referitor la pregătirea unei vizite a şefului statului în Franţa, pentru rezolvarea problemelor ivite pe tema Schengen. Traian Băsescu a catalogat atunci afirmaţiile lui Baconschi drept „o iniţiativă nefericită”, subliniind că nu i-a cerut acestuia să-i aranjeze nici o vizită la Paris: Cred că a avut o iniţiativă nefericită, pentru că nu i-am cerut acest lucru. Nu i-am cerut să-mi aranjeze o vizită la Paris, pentru că nu e nevoie, eu mă întâlnesc cu Nicolas Sarkozy o dată la trei luni. Deci, nu cred că e nevoie de o întâlnire specială pentru a discuta acest subiect.

Teodor Baconschi nu este însă la prima sa declaraţie neinspirată din partea unui şef al diplomaţiei.  Avem nişte probleme fiziologice, naturale, de infracţionalitate în sânul unora dintre comunităţile româneşti, în special în rândul comunităţilor cetăţenilor români de etnie rromă, declara, la începutul lui februarie 2010, ministrul roman de externe, în cadrul unei întrevederi cu secretarul de stat francez pentru afaceri europene Pierre Lellouche. Rromii au organizat imediat proteste şi au cerut demisia lui Baconschi, iar CNCD l-a găsit vinovat pentru discriminare.

Ceea ce mi se pare inexplicabil este de ce un ministru de Externe intelectual (nu om de partid care practică retorica politică) de la care te-ai aştepta la declaraţii mai reţinute, revine periodic cu declaraţii univoce şi riscante. Mai ales atunci când marile forţe europene caută motive pentru a justifica decizii luate din raţiuni politice. Poate îmi argumentaţi voi…

Sursa: Dan Andronic – Ziarist si analist online