Numele "Dacia" interzis de UDMR la scoala din Salonta. Elevii romani au fost segregati etnic de primarul Torok Laszlo si ministrul Daniel Funeriu - Ziaristi OnlineZiaristi Online

Numele “Dacia” interzis de UDMR la scoala din Salonta. Elevii romani au fost segregati etnic de primarul Torok Laszlo si ministrul Daniel Funeriu

Salonta, pământ unguresc: Maghiarii nu vor ca școala românească să se numească “Dacia”

de Vasilică Ichim

Din această toamnă, elevii din Salonta învaţă în şcoli separate pe criterii etnice. În secret, Ministrul Educaţiei a aprobat propunerea înaintată de Inspectoratul Şcolar Bihor, la cererea UDMR, pentru înfiinţarea unei şcoli cu clasele I-XII în care să se predea numai în limba maghiară.

Noua instituţie a adunat la un loc toate clasele maghiare existente în toate şcolile din oraş, după o idee a primarului Torok Laszlo, care a argumentat-o cu un studiu controversat realizat la comandă. După ce şi-a făcut damblaua, edilul tot nu s-a liniştit. Acum, nu vrea nici în ruptul capului ca liceului Arany Janos să-i fie schimbată denumirea în Dacia, chit că în această şcoală învaţă doar elevi români. “Ar fi o jignire, pentru că ar însemna că Salonta este pământ românesc”, zice Torok.

Coada de topor

Pentru că anul trecut devenise obsedat de necesitatea scindării pe criterii etnice a elevilor maghiari de cei români, primarul Salontei, cunoscut pentru desele şi scandaloasele sale ieşiri şovine, a căutat un temei care să-i justifice cât de cât ambiţia. Ca atare, a cerut unui cadru al Facultăţii de Sociologie din Oradea un studiu din care să reiasă că are dreptate. Şi l-a primit…

Din analiză a reieşit că elevii maghiari care învaţă în limba maternă sunt aparent dezavantajaţi dacă învaţă în şcoli mixte, în timp ce maghiarii care învaţă în şcoli cu predare în maghiară au rezultate asemănătoare cu cele ale românilor. Studiul avea la bază rezultatele la învăţătură a 3.700 de elevi de clasa a VIII-a din Bihor intervievaţi într-o cercetare din 2008, plus un sondaj de opinie nou făcut pe 300 de adulţi români şi maghiari din Salonta şi concluziile unor discuţii purtate cu 19 părinţi şi elevi maghiari.

Elevii salontani de etnie maghiară se plângeau că “românii ne insultă, ne zic bozgori”, că “elevii de serviciu români îi umilesc pe maghiari, pentru că îi împiedică să urce în clasă pe scara principală şi îi obligă să meargă pe drumul mai lung”, sau că “la coadă la bufetul din curtea şcolii românii se bagă peste rând în faţă”. Alte motive de nemulţumire, cum reieşeau din “studiu”, erau că românii pun manele la staţia de amplificare a şcolii şi că toate clasele maghiare sunt denumite cu litere de la coada alfabetului, astfel că la premierile de sfârşit de an şcolar nu mai rămânea nimeni să aplaude copiii unguri!

Adulţii maghiari spuneau şi ei că “românii nu sunt educaţi cum se cuvine, sunt mai duri, mai agresivi”, fiindcă “s-au format în altă parte (sunt venetici – n.r.) şi nu au cum să se identifice cu aceste locuri”. Temerea cea mai mare a adulţilor era că, împrietenindu-se cu românii, vor apărea căsătorii mixte. Aşa că trebuiau despărţiţi de mici!

Segregare de la Minister

03 Liviu Galea.jpgConcluziile studiului au îngrijorat, cum era şi normal, conducerea liceului. Directorul Liviu Galea (foto) spunea că, dacă aşa gândesc ei, maghiarii nu au decât să îşi înfiinţeze o nouă şcoală, “dar să nu ne terfelească instituţia şi copiii”, mai ales că românii şi maghiarii învăţau împreună, fără probleme, încă de la înfiinţarea şcolii, din 1909.

“Din 1990 nu s-a făcut nicio sesizare, verbală măcar, că un copil ar fi fost agresat pentru că e maghiar. Staţia şcolii nu funcţionează şi, chiar dacă ar funcţiona, n-ar difuza manele, iar clasele de limba maghiară au fost botezate deja de doi ani cu litere apropiate de începutul alfabetului”, susţinea directorul.

Culmea, nici măcar dascălii de etnie maghiară nu erau de acord cu concluziile acestuia. Profesorul Illyes Laszlo spunea că cei 300 de maghiari care semnaseră tabelul ataşat studiului fuseseră manipulaţi. “Am întrebat peste 100 de copii maghiari, nu 8, cum e în studiu, şi toţi spun că e o idee rea scindarea. Fetiţa mea, care este clasa a VII-a, mi-a spus că dacă şcola se rupe ea va trece la secţia română”, spunea Illyes.

Nimic nu l-a făcut însă pe primar să dea înapoi, astfel că ambiţia lui a fost susţinută de conducerea judeţeană a UDMR, iar apoi însuşită şi de şeful Inspectoratului Şcolar Bihor, Dorel Luca. În cele din urmă, ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, a aprobat la finele anului trecut scindarea şcolii pe criterii etnice. Clădirea liceului Arany Janos a fost atribuită elevilor români, pe simplul motiv că s-ar fi iscat o revoltă dacă aceştia ar fi fost scoşi în stradă de vreme ce nu ei ceruseră segregarea.

Dacia – Sandero sau Logan?

Rămaşi fără elevii maghiari, profesorii liceului au vrut un nou nume, fiindcă cel al poetului Arany Janos nu-i mai reprezenta şi, în plus, noua şcoală a maghiarilor se numea tot Arany Janos. Aşa că, luna trecută, dascălii au organizat o dezbatere, propunând mai multe posibile denumiri, printre care şi numele regilor Carol al II-lea şi Mihai, ultimul dând numele şcolii şi în anii 30. În final, cu majoritate de voturi, a fost adoptată varianta Dacia, cu argumentaţia că “Dacia este un nume care îndeamnă la meditaţie şi respect şi nu poate fi umbrit de numele vreunui muritor”. “Puteam alege Avram Iancu sau alt nume care ar fi putut deranja, dar n-am făcut-o, tocmai pentru a menaja orgoliile celorlalţi”, spune profesorul Cristian Butcă, autorul propunerii câştigătoare.

După câteva zile, însă, primarul Salontei, Torok Laszlo, a aflat vestea. L-a sunat pe directorul şcolii şi a luat totul la mişto. “Ce nume e ăsta, Dacia!? Dacia Logan sau Sandero?”, s-a dat Torok spiritual ca un golan de rând, după care a ameninţat că propunerea nu va avea nicio şansă la Ministerul Educaţiei, acolo unde UDMR are un cuvânt greu de spus. “Primăria şi Consiliul Local format aproape numai din membri UDMR vor să ne comportăm ca nişte minoritari, dar eu nu mă simt minoritar cât timp trăiesc în România. Pentru Torok sunt buni doar cei care pleacă capul, însă eu nu accept să fim trataţi aşa”, spune directorul Liviu Galea, care nu vrea să renunţe la propunerea convenită cu toţi colegii. Mai ales că, potrivit legii, avizul Primăriei într-o asemenea chestiune e doar consultativ, nu decisiv.

În ceea ce-l priveşte, şeful Inspectoratului Şcolar, Dorel Luca, susţine că a aflat abia vineri despre problema de la Salonta şi spune că va încerca să medieze conflictul. “Când vom primi documentaţia pentru redenumirea liceului o vom aviza şi o vom trimite Ministerului Educaţiei”, a declarat el pentru BIHOREANUL, adăugând că, într-adevăr, Primăria Salonta nu-şi poate impune poziţia în această chestiune.

Cu două feţe

Contactat de BIHOREANUL, primarul Torok Laszlo a încercat să minimalizeze conflictul, afirmând că acesta a fost creat artificial de presa avidă de scandal. “Nu am spus niciodată acele lucruri. Dacă noi avem pretenţii de autonomie locală şi vrem să ne decidem singuri soarta, şi ei (n.r. – românii) au dreptul să se numească cum vor. Sunt însă mulţi care nu au fost de acord cu noua denumire Dacia”, a declarat Torok, argumentând că Primăria a alocat 460.000 de lei pentru reabilitări la şcoala devenită românească, ceea ce, spune el, este o dovadă că nu are nimic contra românilor.

Nu acelaşi lucru îl afirma, însă, acum două săptămâni pentru publicaţia maghiară Kronika. Într-un articol intitulat “Arany Janos poate deveni Dacia?”, Torok susţinea că niciun consilier local UDMR nu va fi de acord cu noua denumire. Motivul? “Schimbarea denumirii Arany Janos este un mesaj destinat maghiarilor: acesta este pământ românesc!”, acuza primarul, ceea ce, pentru el şi alţii ca el, e de neacceptat. Asta chiar dacă statul care îi plăteşte salariul se numeşte, încă, România…

03 szabo odon.jpg“DISCONFORTUL” DACIA
UDMR ne învaţă româneşte!

Preşedintele executiv al UDMR Bihor, Szabo Odon (foto), susţine că românii din Salonta au tot dreptul să-şi denumească şcoala cum vor, dar sugerează şi el că Dacia nu e cea mai bună variantă. Ba chiar vine cu propuneri. “Cei care au o instituţie au tot dreptul, conform legii, să o denumească cum vor. Cred însă că un alt nume ar fi fost mai potrivit. Din câte ştiu eu, acolo este o bibliotecă care se numeşte Teodor Neş şi al cărei nume nu a deranjat pe nimeni. Nu ştiu de ce trebuie să dăm nume care să creeze disconfort unora. Şi noi am putea să numim o instituţie şcolară Hunia, dar nu facem asta pentru că nu vrem ca unii să se simtă lezaţi”, spune Szabo.

Ideea nu este nouă, căci acelaşi articol din Kronika spunea pe şleau: “Conducerea UDMR aprobă indignarea locuitorilor maghiari, deoarece conducerea română a şcolii putea să aleagă un nume dintre personalităţile literare, ca de exemplu Teodor Neş, pedagog român, important personaj din cultura bihoreană, care a studiat în limba maghiară la secţia de drept a liceului Arany Janos la începutul secolului trecut”. Ar fi fost, se înţelege, mai pe placul politicienilor maghiari…

Sursa: Bihoreanul

Print Friendly, PDF & Email

11 comments

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Cod de verificare * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.