Grid Modorcea: Atac la morala. Nici Luther n-ar mai arunca cu calimara in umbrele ICR. Despre Lilian si tiganii lui Patapievici promovati de "cotofana hoata" de la New York - Ziaristi OnlineZiaristi Online

Grid Modorcea: Atac la morala. Nici Luther n-ar mai arunca cu calimara in umbrele ICR. Despre Lilian si tiganii lui Patapievici promovati de “cotofana hoata” de la New York

Atac la morala

Nici Luther n-ar mai arunca cu calimara in umbrele ICR

Scriitorul Grid ModorceaIn Romania nu exista nici o lege a presei. Am propus una, am argumentat, dar nimeni nu a bagat-o in seama, in afara de ziarele care au publicat-o (trei site-uri). La acest capitol, UE a decretat ca tara noastra se afla pe ultimul loc. Ceea ce era de demonstrat.

OK, mi-am spus. Nu exista lege, respect pentru o lege, le este frica, n-au curajul raspunderii, ce sa-i faci, sunt oameni, saracii, dar poate ca exista o morala, o omerta, ca in cazul mafiei…

Bun, fiecare ziarist sau patron de ziar face ce il taie capul. Da, insa libertatea lui se intinde pana face atingere cu aripa vecinului, care e mai puternic, are caini mai multi, si il trage la socoteala. Raspunzi in fata breslei, bransei, comunitatii din care faci parte. Fiindca nu exista parte sa nu faca parte dintr-o parte sau alta parte, din intreg. Asa ca, vrand-nevrand, rebelul trebuie sa se dea pe brazda.

Joci dupa cum canta extrema.

Mi-aduc aminte de ceva asemanator trait in copilarie. Cartierul unde locuiam, Badalan, era despartit de un drum inalt, Soseaua Prutului, care ducea la Reni. Dincolo de sosea, traiau tiganii. Si nu era saptamana sa nu primim un zvon, ba, iar s-au incaierat tiganii. Si cu toti ne urcam pe sosea si priveam ca la circ ce se intampla acolo, in groapa tiganeasca. Bataile, uneori grele, caci nu era data sa nu se lase si cu morti, se duceau dupa urmatoarea regula:

Sa spunem ca in conflict erau cei de la nr. 20 si cu cei de la casa cu nr. 30. Toti care stateau mai la vale, de la 20 la nr. 1 erau de partea celor de la nr. 20, iar cei de la 30 in sus, cam vreo 10-15 case, inspre Port, tineau cu cei de la 30, indiferent daca erau prieteni sau nu, rude sau dusmani. Numai cei care stateau intre numerele 20 si 30 erau neutri, adica erau judecatori, daca mai era cazul sa se judece ceva, dupa ce venea duba militiei si ii ridica pe cei taiati.

Morala insa era morala. Regula era de fier. Se intampla ca unul din tabara lui 20 sa fie ruda cu cei de la nr. 30. Nu conta. El trebuia sa lupte de partea celor de la 20, fie ca le dadea sau nu dreptate. Se lupta deci cu ai lui, cu care, la bataia de saptamana trecuta, a facut echipa.

Majoritatea batailor se iscau de la furtisaguri si de la gagici, fiindca se intampla ca Piranda sa se imbete si sa-i spuna noului ei amorez ca a lui Canache are sula mai lunga decat a lui. Sigur, mai erau si incaierari de la copii, desi perechile erau alese din fasa. Aici regula era clara. Copiii se vindeau de cum se nasteau. Grija parintelui era sa adune averea, sa o aiba pregatita cand venea ceasul nuntii.

Cam asa stateau tiganii de peste sosea cu morala. O morala mostenita. Din tata-n fiu. Ei nu aveau o morala socialista, capitalista sau de alt ordin. Nici religioasa. Aveau niste reguli neobisnuite pe care le respectau, iar acest respect se traducea intr-un fel de cod etic.

Ei bine, asa ceva nu am vazut ca ar fi in presa romaneasca. Desigur, sunt simpatii, jocuri, aliante secrete, subterane, care rasufla, dar constanta o constituie turnatoriile, tradarile, tot ce e mai rusinos, mai imoral sau amoral. Ganditi-va numai ce fel de morala are noul sef al ICR, Lilian Zamfiroiu, care a declarat sus si tare, sa-l auda si Marghioala din mormant, ca „am avut relatii cu securitatea, dar n-am semnat”.

Cum va putea oare cogea ICR, o caracatita cu zeci de filiale in toata lumea, sa functioneze cu un asemenea individ lipsit total de morala, de cel mai elementar bun simt? El nici nu realizeaza ca ceea ce a facut e un greu pacat. Dante l-ar baga intr-un cerc al Infernului. Dar  Zamfiroiu e total inocent, adica o face pe inocentul, ca orice impostor. Impostorii produc mizerii cu o inocenta crasa.

Iar daca eu comentez afirmatia lui, aparuta in toata mass-media romaneasca, un ziar se opune publicarii comentariului meu considerand ca fac un „atac la persoana”. Iata unde au ajuns cu „morala” unii ziaristi. Adica Zamfiroiu face un atac la morala, la constiinta, la ideea de om, iar eu, care comentez mizeria lui lichelista, comit un atac la persoana!

Rau s-a mai ajuns cu logica, dar ce sa mai spun de gandire, care lipseste cu desavarsire. Normal, fara logica, e greu sa existe gandire.

*

Sau alt exemplu. Va aduceti aminte vorba „repetitio mater studiorum”? Dictatorii au asimilat-o cel mai bine. Si Hitler, si Stalin, si Ceausescu au invatat sa repete ca papagalii lucrurile pe care „masa” vrea sa le auda („patriotismul ieftin”). Asa fac si ungurii, tot repeta ca Transilvania e a lor. Noi nu-i credem. Si stim de ce. Dar incep sa-i creada altii. Au ajuns s-o faca si la Washington. La festivalul „Ungarian Heritage” au defilat cu Ciocarlia romaneasca si au spus ca este ungureasca, asa cum tiganii de la Zece Prajini zic ca e tiganeasca.

Si vine Doinita, cotofana hoata, care pune stampila: „Institutul Cultural Român de la New York trăieşte bucuria succesului imens de care se bucură turneul nord-american al Fanfarei «Ciocârlia», proiect important susţinut de noua conducere şi echipa în curs de completare ce lucrează intens la New York”. (“Lucreaza intens”, adica se umple de “ciocarlii”, de regula, verzi. Cat de intens lucrati, Doinito, daca “echipa” e “in curs de completare”?).

Cu logica bolnavilor te pui!? Auzi colo: “Cultura şi imaginea ei au nevoie de audienţă şi e păcat să duci un eveniment cultural în America şi să te rezumi la un singur oraş”. (Formulare a posteriori, in stilul cunoscut, de confiscare a unui turneu, a unei fapte petrecute, facute de altii). “De aceea e nevoie de extinderea orizontului şi multiplicarea ţintelor, pe potriva unui continent uriaş, într-o ţară care numără atâtea state şi reprezintă locul geometric al multiculturalismului şi non discriminărilor”.

Extinde-te, Doinito, multiplica tintele, mai mult decat ti-e plapuma, ca ai sa cazi sub pat, unde e un hau! Fiindca non discriminarile or fi ele americane, dar discriminarile sunt total ICR-iste, cum suna aceasta afirmatie total nesimtita si crazy: “Susţinerea de către ICR New York a turneului Fanfarei «Ciocârlia» este gândită ca un program pe termen lung ce-şi creşte nu doar harta şi numărul de spectacole şi concerte de la an la an, ci urmăreşte calitatea expunerii”.

Pataharbici defila cu zvastica, Doinita cu prajini! Discriminari extremiste ale romanilor… “pe termen lung”! Va dati seama cum vor curge plicurile, ciocarliile, tot “pe termen lung”, iar calitatea (greutatea) lor creste, fiindca se urmareste “calitatera expunerii”. Adica prajinarii se vor expune altfel, cum vrea Doinita?! Ea nici nu banuieste ce exponometre au tiganii in varful prajinilor?!

Aceasta monstruleata de la New York se poate lua de mana cu Lilian, noul sef al ICR, fiindca si ea stie sa fure, dar nu semneaza, adica se jura ca nu fura, desi am prins-o cu rata in gura, adica rata Bulat, Benedig sau alte “patrimonii” scoase din scrinul negru al ICR.

Cum e posibil ca Romania sa ajunga asa de rau la scapatat? De unde au aparut asemenea reprezentanti ai spiritului romanesc? Nu e nimeni sa-i spuna, alo, monstrulet, nu vezi ca ungurii se impopotoneaza chiar sub nasul tau cu foclorul romanesc, fura zestrea Romaniei, fara sa existe nici o reactie oficiala?! Oficialii nostri parca sunt morti. Sunt cadaverici sau bolnavi, ca aceasta Doinita inchipuita. Liliano, te rog ia moarta din papusoi, fiindca ICR a ajuns tarla de porci! Si or sa se inmulteasca ciocarliile! Pana si tu o sa ajungi sa vezi ciocarlii verzi pe pereti!

Sau prajini verzi, abia taiate din crangul tot mai uscat al ICR. Care, iata, precum personajele lui Eminescu din povestirea cu parintele Ermolachie Chisalita, defileaza cu prajini tiganesti. Oare Tepes nu-i tragea pe hoti in teapa, adica in prajini? Poate ca pe aceste prajini verzi-verzisoare, gata parjolite, Urticaria de la ICR le pregateste pentru ea si ai ei.

Scuipati in san si intoarceti capul, e bine sa nu priviti spre umbrele care se profileaza acum pe peretii ICR.

Insusi Luther nu ar mai arunca in ele cu calimara. Ar scoate direct sabia!

Grid Modorcea

Corespondenta de la New York pentru Ziaristi Online

Cititi si: Grid Modorcea: Un alt impostor in fruntea ICR, un alt scandal antiromanesc in SUA. “Atata timp cat la conducerea tarii se afla oameni ca Basescu, nu e nici o sansa ca Romania sa fie aparata oficial.”

Print Friendly, PDF & Email

5 comments

  1. Damian G.

    Eu am mai spus, dupa ce i-am privit cu atentie pe cate unii, ca exista semiretarzi in spatiul cultural romanesc, despre impostori sau despre viclenia atavica a unora nici nu mai vorbesc. Am toata compasiunea, insa constat ca tocmai acesta e motivul pentru care altii i-au instalat in anumite functii.

  2. raul

    Pica f. bine turneul fanfarei “Ciocarlia”… chiar in momentul in care anumite cercuri de opinie ii asimileaza pe romani cu romii.
    Fireste, exista si varianta prezentarii filmelor extraordinar de apreciate ale noului val de regizori in frunte cu dl. mungiu! Avem nevoie sa fim cunoscuti!!

  3. Ion

    Dragut si cam bataios acest nea Grid (ce nume romanesc? sadea, nu alta!). Ce ar zice unchiul John (americanul) daca cineva l-ar lua peste picior ca a colaborat cu FBI-ul, ca dat in vileag niste aciuati pe aci,prin America, ce tot il injurau pe nea Tufa-Boschet, huleau democratia americana si murdareau cu spurcaciuni nu stiu ce “prestigioasa” personalitate istorica tot de aici. Avea sau nu angajament, badea Jhon s-a apucat de “povestit” (chiar pe ceva parale) la FBI Ar sari de bietul cur in sus ca acesta a fost turnatorul sticletilor? Bietii de noi, numai la noi Securitatea a fost “a lui Ceausescu”, la altii a fost si este slujitoarea Statului. Lasati-o, bre, nea Gri(n)d(ina), ca prea macane !

  4. anonim

    Ce conteaza cine spune ce vede si orbul care a nimerit Braila?

    Multi bagatori de seama si multi prapaditi lacomi de slava, vor si ei sa fie cunoscuti, nu conteaza ca nu prea au pentru ce, ca, de fapt, nu au nimic de spus, afara de tampenii, chibiti culturnici, in fata unora te crucesti, de unde se vede ca au si tampeniile partea lor interesanta(!). Si cum stau ei asa si invart ciocanitoarea pe toate partile…in sfere inalte.. conceptualizand, metatextualizand, domnindu-se care mai de care, doar mai cad si ceva becate in lat… ce mai arta, ce mai cultura !…in fine, poti sa-i iei fazanului bucuria cea de pe urma?

    ps: evident, circarii de cariera, in generozitatea lor, nu uita sa manjeasca si sa ignore tot ce este autentic si de substanta, tot ce are valoare intrinseca; dar au rostul lor in lantul trofic…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Cod de verificare * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.