eXpress | Ziaristi Online | Page 199

Author Archives: eXpress

România a votat împotriva Familiei la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului. “Mafia roz” stâpâneşte şi MAE?

În traducerea noastră liberă (dacă este prea liberă de vină nu este decât d-na Rogoveanu care a evitat să răspundă, de fapt, la ce am întrebat noi): da, România a votat la fel ca celelalte țări UE și ca SUA pentru simplul motiv că România nu mai are, de fapt, o politică externă proprie, sub aparența „angajamentelor internaționale” ascunzându-se capitularea totală a conducătorilor vremelnici ai națiunii în fața puternicilor zilei.

SECRETELE MURDARE ALE PUTERII. Aurel Rogojan despre “revoluţia Facebook” şi reactivarea păpuşarilor diversionişti din decembrie 1989 şi iunie 1990

Multiplele faţete ale marii trădări nationale neocomuniste, in drapajul înşelător al euroatlantismului, dar cu beneficiari conexati la inamicii dintotdeauna ai României., merită a fi readuse in atenţia opiniei publice, singura putere reală în măsura să impuna clasei politice calea dreaptă.

Cine gândește, nu muncește. Un editorial de George Lixandru

Pe scriitori îi iubim atunci când nu mai sunt. Le înălţăm statui, ne lăudăm cât de mult i-am iubit şi i-am admirat, şi, doamne, ce de amintiri depănăm despre măreţia lor. Uităm că atunci când trăiau, le vedeam doar căderile, le amplificam ranchiunoşi greşelile, ei stingându-se trişti sub tirul oprobiului public, ori uitaţi, ignoraţi…

BAROANE şi CU UN IOHANNIS NU SE FACE PRIMĂVARĂ. Două editoriale fenomenale de George LIXANDRU, un jurnalist incomod care îşi caută de lucru la BUZĂU

Iată de ce vă spun astăzi, după ce entuziasmul s-a stins, că schimbarea nu va avea loc! Atâta timp cât provinciile românești vor rămâne la discreția baronilor locali, sclipiciul Crăciunului va trece repede, dar primăvara tot nu va veni! Bună dimineața!

Ilie Bădescu în dialog cu Virgiliu Gheorghe: „ACUM S-AU TREZIT ȘI FORȚELE NIHILISMULUI, DAR ȘI FORȚELE CULTURII ÎNVIERII” (I şi II)

Aflaţi din nou în toiul alegerilor, cu puţine speranţe de mai bine în ordinea lumească a lucrurilor, ne-am gândit să facem un fel de radiografie a societăţii româneşti din ultimii douăzeci şi patru de ani. Cum de-am ajuns aici? Unde s-a greşit? Ce se mai poate face?