Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România: Decapitarea simbolului national Mihai Eminescu, un mare semnal de alarmă - Ziaristi OnlineZiaristi Online

Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România: Decapitarea simbolului national Mihai Eminescu, un mare semnal de alarmă

Mihai Eminescu la Hliboca, Adancata, Cernauti - 15 iunie 2013 Foto EuromediaUniunea Ziariştilor Profesionişti din România a luat notă cu profundă îngrijorare de profanarea bustului marelui nostru înaintaş în slujba adevărului, Mihai Eminescu, prin decapitare, la Hliboca, raionul Adâncata, regiunea Cernăuţi, în actuala Ucraină, din noaptea de 13 spre 14 iunie 2013, când se împlineau şi 72 de ani de la deportările în masă din Bucovina ocupată.

Decapitarea bustului lui Eminescu, o copie după frumoasa sculptură realizată de marele nostru artist Ion Irimescu, este un act barbar ce aminteşte de preistoria regimului comunist-bolşevic, când trupele Armatei Roşii au invadat teritorii care nu le aparţineau, instalând cu forţa armelor sistemul criminal de tip sovietic. Şi atunci, ca şi acum, statuile lui Eminescu, ca şi cele ale eroilor români, au fost înlăturate din pieţele publice, iar scrierile sale jurnalistice şi politice, sau poeziile patriotice, au fost eliminate din spaţiul cultural naţional, devenind un subiect interzis. Pentru recitarea “Doinei” sau transmiterea articolelor lui Eminescu din “Timpul”, au existat români care au făcut puşcărie sau au fost anchetaţi sălbatic de regimul represiv instaurat în România şi în spaţiul istoric şi etnic românesc. Chiar şi după 1989, gânditorul, poetul, jurnalistul şi militantul pentru statul naţional unitar român a fost şi este în continuare ponegrit de urmaşii ideologilor sovietici şi ai “intelectualilor roşii”, cum ii denumea Eminescu. Actul murdar de la Hliboca se înscrie, aşadar, într-o operaţiune mai vastă împotriva simbolului naţional al României, constituit de efigia Mihai Eminescu şi de adevărul scrierilor sale.

Să amintim că un gest similar s-a înregistrat şi în sudul Basarabiei, la Odesa, în anii ’90, când, după ce mai întâi au fost otrăviţi teii lui Eminescu, transplantati cu greutate în orasul de la Marea Neagra, si bustul poetului a fost smuls cu totul, fără a mai fi găsit vreodată. Timp de aproape 10 ani a zăcut un alt bust al lui Eminescu în curtea Consulatului României, până cănd a fost reinstalat, chiar în faţa clădirii statului român, sub paza armată. Bustul Mareşalului Averescu, originar din satul Babele, regiunea Ismail, nici astăzi nu a primit aprobare de ridicare din partea statului vecin si prieten, deşi el se află turnat la Bucureşti, de către Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, iar la Galaţi tronează, încă din 2004, statuia hatmanului ucrainean Ivan Stepanovici Mazepa

De data aceasta, comunitatea românească din nordul Bucovinei, care reuşise să ridice monumentul în pofida a nenumărate piedici şi greutăţi, s-a mobilizat admirabil şi a reuşit să realizeze, aproape peste noapte, o copie a capului furat de extremiştii antiromâni. Este de notat şi faptul că autorităţile ucrainene au reusşt să găsească sculptura decapitată pe fundul lacului din comuna Dimca, acelasi raion, dar nu au putut găsi vinovaţii. Ne intrebăm, cu firească mirare: cum putea şti miliţienii ucraineni unde a fost aruncat capul poetului fără a cunoaşte şi cine a făcut-o? Rămâne ca membri Societății pentru cultură românească “Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuţi, autorităţile ucrainiene şi româneşti, să întreprindă toate demersurile pentru descoperirea şi pedepsirea vinovaţilor. Aceasta, cu atât mai mult cu cât autorităţile ucrainene au la activ şi alte atitudini îngrijorătoare, privind încălcarea unor drepturile la libera exprimare şi libera circulaţie a unor jurnalişti români.

Speram ca decapitarea simbolului naţional Mihai Eminescu să constituie un suficient semnal de alarmă, atât pentru Bucureşti cît şi pentru Bruxelles.

Sursa: UZPR via Ziaristi Online

Foto: Euromedia

Portalul Ziaristi Online mai aminteste Ministerului de Externe din problemele existente cu Ucraina, respectiv:

Atitudinea statului vecin Ucraina starneste de asemenea ingrijorare la nivelul drepturilor la libera exprimare si libera circulatie. La 1 Aprilie anul acesta, cand se comemora Masacrul de la Fantana Alba, chiar in acelasi raion Adancata in care s-a ridicat acum bustul lui Eminescu, cetateanul roman Vlad Durnea, coordonator al Organizatiei Studentilor Basarabeni, a fost declarat “persona non grata” la granita cu Ucraina, fara a se oferi nici un motiv. Pana acum, intr-un timp relativ scurt, se afla in aceeasi situatie ziaristul Sergiu Dan de la Rador, originar de peste Tisa, scriitorul si cercetatorul veteran Vasilie Ilica, interzis anul trecut, de asemenea chiar a doua zi dupa comemorarea Masacrului de la Fantana Alba, interdictie care se adauga la cea primita de ziaristii Simona Lazar si Valentin Tigau  (in calitate de ziaristi, aflati intr-o delegatie oficiala care mergea la sfintirea singurei biserici romanesti din Ucraina, de la Hagicurda). Statul roman, respectiv Ministerul Afacerilor Externe, trebuie sa reglementeze aceste probleme ce tin de libertatea presei si de drepturile omului consfintite prin Tratatele europene si internationale la care Ucraina este parte.

Vedeti si: Capul lui Eminescu, găsit într-un lac din Hliboca

Print Friendly, PDF & Email

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Cod de verificare * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.