Ungaria si uzul ilegal de "arme ecologice" in razboiul secret dus impotriva Romaniei. De la "cianura ucigasa" din Baia Mare la Rosia Montana - Ziaristi OnlineZiaristi Online

Ungaria si uzul ilegal de “arme ecologice” in razboiul secret dus impotriva Romaniei. De la “cianura ucigasa” din Baia Mare la Rosia Montana

In contextul reluarii atacurile “ecologiste” maghiare la adresa Romaniei, de la comandourile eco-teroriste ale Greenpeace – Ungaria la inventiile Monicai Macovei si “bombele atomice” ale extremistului antiroman Laszlo Tokes, portalul anti-dezinformare Ziaristi Online considera necesar sa reproduca un articol de folos din presa romaneasca acum disparuta. Ca si ziarul Ziua, si cotidianul Gardianul a fost ras de pe fata internetului imediat dupa falimentarea fortata. Articolele de acest gen sunt unul dintre motive. Pentru cei care isi mai aduc aminte din ceea ce era odata presa internationala, imaginile pestilor morti de mai sus – care s-au dovedit a fi crapi chinezesti de crescatorie varsati de serviciile maghiare cu camioanele – este comparabila cu imaginea ratustei acoperita de petrol “irakian” folosita de CNN pentru a influenta opinia publica mondiala la declansarea primului razboi impotriva Irakului. Ulterior s-a dovedit ca ratusca fusese “petrolificata” undeva prin Marea Nordului…

Ungaria ne ataca pe doua directii: resursele minerale si alimentare

Ungaria a folosit, inca din 1980, “arma ecologica” in razboiul economic. In prezent, autoritatile de la Budapesta fac presiuni asupra Romaniei, in zone de mare impact economic, folosind pretextul protejarii mediului.

Guvernantii romani nu au considerat insa necesar sa-si apere cetatenii de efectele transfrontaliere ale centralei nucleare unguresti de la Paks. Guvernul ungar a prelungit cu 20 de ani activitatea centralei, de conceptie sovietica, fara ca Romania sa aiba vreo reactie. In schimb, reactii emotionale generate de catre unele grupuri internationale de activisti ii fac pe politicienii romani sa evite dezbaterea temelor de interes strategic national privind resursele minerale si alimentare.

Problemele politice si etnice discutate la Budapesta de presedintii Romaniei si Ungariei, la inceputul saptamanii, au captat atentia mass-mediei, dar in plan secund s-au ridicat probleme cu mare impact economic. Presedintele Laszlo Solyom a declarat, la sfarsitul discutiilor, ca si-a exprimat fata de Traian Basescu speranta ca respingerea proiectului Rosia Montana de catre guvernul Romaniei se va mentine. Solyom a mai declarat ca a prezentat si punctul de vedere al partii ungare referitor la problema porumbului modificat genetic, dar presedintele Basescu s-a aratat rezervat in legatura cu acest subiect, agricultorii din Campia Romana fiind direct interesati de accesul la tehnologii moderne pentru culturile intensive. “Romania se abtine acum”, a declarat neutru presedintele Basescu. Presedintele Ungariei este cunoscut ca fiind un simpatizant al “verzilor”, dar politica de blocare a unor investitii in industria miniera din Romania este si un obiectiv strategic al tarii vecine. Pretextul il reprezinta temerile de poluare transfrontaliera.

“Dezastrul” de la Baia Mare, o mare farsa mediatica a serviciilor speciale maghiare

Cazul deversarilor de cianuri in timpul unor inundatii la o exploatare aurifera din Baia Mare a alimentat o adevarata isterie la nivel european. Fara discutie, tehnologia invechita si masurile de siguranta precare au facut ca dintr-un iaz de decantare sa ajunga in Tisa deseuri periculoase. Totusi, mass-media din Ungaria a exagerat amploarea accidentului ecologic, apeland la tehnici clasice de manipulare: pesti capturati in iazuri au fost prezentati ca fiind otraviti de cianuri in raurile contaminate, s-a exagerat numarul pestilor morti s.a. Manipularea ar fi fost greu de realizat daca nu exista o coordonare intre autoritati si presa, ca si o implicare a serviciilor secrete. Reactia palida si neprofesionista a autoritatilor de la Bucuresti nu a reusit, in ciuda dovezilor care au iesit ulterior la iveala, sa-i convinga nici macar pe romani. Cand s-a pus problema unei investitii masive in zona Rosia Montana, s-a facut imediat conexiunea cu accidentul de la Baia Mare. Argumentele investitorilor nu au fost ascultate, darmite analizate, respingerea proiectului facandu-se in urma unei reactii de tip emotional. Partea ungara a speculat temerile publicului roman, dar a dat si o dimensiune internationala disputei. Totusi, nu s-a mers pe dezinformare, ca in cazul Baia Mare, ci pe ambiguitatile formulelor diplomatice.

Manipulare prin ambiguitati diplomatice

Presedintele Solyom a amintit, referindu-se la Proiectul Rosia Montana, despre “necesitatea ca Romania sa respecte reglementarile Uniunii Europene in acest sens”. Imediat a adaugat: ”Mi-am exprimat speranta ca respingerea proiectului Rosia Montana de catre guvernul Romaniei sa se mentina”. Tehnica de manipulare este simpla: se induce impresia ca Uniunea Europeana ar respinge investitia de la Rosia Montana, ca si guvernul precedent, intreaga presiune cazand pe umerii actualului Executiv, care poate decide daca mentine sau nu embargoul. In realitate, normele de protectie a mediului propuse de proiect sunt mai severe decat cele europene; tehnologia difera de cea de la Baia Mare, iar guvernul asteapta expertizele, nefiind vreodata luata in discutie decizia de interzicere a investitiei. Un studiu recent finalizat de Universitatea Reading privind scenariile de esec catastrofal a stabilit ca Proiectul Rosia Montana nu are nici un impact transfrontalier. Problema unei posibile deversari accidentale de steril, la scara larga, in reteaua hidrografica a fost recunoscuta in timpul consultarilor publice ca fiind o problema importanta. In consecinta, Rosia Montana Gold Corporation a intreprins un studiu aditional, in afara de ceea ce include Evaluarea Impactului asupra Mediului, referitor la calitatea apei in aval, precum si in Ungaria. Modelul creat pentru Rosia Montana ia in considerare dilutia, procesele de amestecare si cele fizico-chimice ce afecteaza metalele, amoniacul si cianura in bazinul hidrografic si prezinta estimari de concentratii in punctele-cheie de-a lungul raului, inclusiv la granita cu Ungaria si in Tisa dupa confluenta cu raul Mures. Modelul a aratat ca, in cel mai grav scenariu de rupere a barajului, toate limitele legale impuse pentru concentratiile de cianura in apa raului vor fi respectate inainte de a trece in Ungaria. Ramane de vazut daca romanii vor accepta sau nu proiectul, dar este tot mai evident ca ungurii nu au de ce sa se amestece in decizie. Asa cum nici romanii nu au discutat despre centrala nucleara de la Paks. In cazul unui accident, poluarea ar afecta intreaga Europa, cum s-a intamplat la Cernobil.

Europa ar putea cultiva din nou soia modificata genetic

Cat priveste preocuparea Ungariei pentru soarta porumbului modificat genetic, aici conflictul de interese este si mai evident. Ca si alti europeni, Ungaria importa furaje tip omg, exportand carne, in special in Romania. Folosirea porumbului modificat genetic rezistent la seceta ar da o mare sansa culturilor intensive din Campia Romana, unde refacerea sistemelor de irigatii ar lua zeci de ani. Astfel, producatorii de carne de porc din romania devin un concurent serios al fermierilor unguri. Oficialii de la Bruxelles discuta, in prezent, posibilitatea permiterii cultivarii, din 2010, de soia modificata genetic pe teritoriul Uniunii Europene. Aceasta cu toate presiunile pe care marile companii producatoare de pesticide le fac pentru mentinerea interzicerii cultivarii OMG-urilor, ne-a declarat Adrian Radulescu, presedintele Ligii Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania (LAPAR). “Sunt foarte multe interese pentru a nu se cultiva plante modificate genetic. Chestiunea protectiei mediului este adusa ca argument, insa adevaratele jocuri sunt intre marile companii europene producatoare de pesticide, care se bat pe acest segment din agricultura. Uniunea Europeana este dependenta de importurile de proteina de soia din SUA, Brazilia, Argentina si Africa de Sud. Peste 40 de milioane de tone de sroturi de soia vin din import, iar 95% din acestea provin din soia modificata genetic. Adica nu cultivam, dar consumam”, ne-a declarat si Marcel Cucu, vicepresedintele LAPAR. Romania importa pentru hrana animalelor soia modificata genetic din SUA si Brazilia”, mai spune Cucu. In ceea ce priveste porumbul, UE nu interzice cultivarea porumbului modificat genetic. “Fermierii au cultivat aproximativ 100.000 de hectare cu porumb modificat genetic anul trecut, in special in vestul si sudul tarii”, sustine Cucu.

Ungaria a folosit arma “ecologica” impotriva Slovaciei

Un exemplu elocvent privind folosirea problemelor de mediu in competitia dintre state il reprezinta celebrul caz al complexului hidroenergetic de la Gabcikovo (Slovacia)-Nagymaros (Ungaria). La 16 septembrie 1977, Ungaria si Cehoslovacia, amandoua tari socialiste, incheiau un tratat pentru constructia unui sistem de ecluze, pe un tronson al Dunarii de circa 200 km, intre Bratislava si Budapesta. Proiectul avea patru obiective: producerea de electricitate, ameliorarea conditiilor de navigatie, dezvoltarea regionala si protectia impotriva inundatiilor. El trebuia sa conduca la constituirea unui “sistem operational de lucrari, unic si indivizibil”, a carui constructie, finantare si gestiune se realizau in comun, cele doua tari participand in mod egal la cheltuieli si la beneficii. Lucrarile au inceput in 1978, cunoscand anumite sincope, venite din partea Budapestei, dar un protocol din 6 februarie 1989 prevedea accelerarea lor. Numai ca evolutiile care au condus la demontarea blocului est-european si conjuncturile create au fost speculate de unele state in vederea promovarii intereselor lor traditionale in regiune. Protejarea mediului a constituit pretextul de boicotare a lucrarilor si, prin ricoseu, de aplicare a unei lovituri “sub centura”, de natura economica si imaginea, adversarului. Astfel, la 27 octombrie 1989, Ungaria decidea practic abandonarea proiectului, anuntand suspendarea lui, prin invocarea necesitatii unor studii privind impactul ecologic, iar Cehoslovacia, avand in vedere cheltuielile efectuate si importanta economico-sociala a obiectivelor urmarite, se pronunta pentru continuarea lui, cautand solutii de a-si asuma singura o asemenea sarcina.

Curtea de la Haga a demontat scenariul unguresc

In acest sens, a optat pentru “varianta C”, care implica deturnarea unilaterala a Dunarii pe teritoriul cehoslovac, cu constructia unui rezervor mai mic decat cel initial si a unui canal care sa aduca apa la o uzina electrica echipata cu o ecluza. In noua formula, lucrarile s-au declansat in noiembrie 1991. La 19 mai 1992, guvernul ungar trimitea celui cehoslovac o nota verbala prin care anunta incetarea, de la data de 25 mai 1992, a tratatului din 1977. Odata cu nasterea Slovaciei, la 1 ianuarie 1993, aceasta si-a asumat, ca “solutie provizorie”, continuarea proiectului in situatia exceptionala astfel creata. Numai ca, atunci cand Bratislava a inteles sa utilizeze, in acest scop, o mare parte din apele Dunarii, Budapesta a apelat iarasi la ecologie si s-a plans de deteriorarea zonelor umede, padurilor si terenurilor agricole din regiunea vecina Dunarii, precum si de pericolele pe care le prezenta pentru panza freatica crearea rezervorului necesar alimentarii hidrocentralei. Din initiativa Slovaciei, diferendul a fost supus solutionarii Curtii Internationale de Justitie de la Haga, chemata sa raspunda, pe baza tratatului din 1977 si a dreptului international in vigoare, la urmatoarele intrebari: a) daca Ungaria era in drept sa suspende si apoi sa abandoneze, in 1989, lucrarile; b) daca Slovacia era in drept sa recurga la “solutia provizorie” si de a pune in aplicare acest sistem; c) care sunt efectele juridice ale notificarii, la 19 mai 1992, ale incetarii tratatului, de catre Ungaria. Curtea s-a pronuntat, la 25 septembrie 1997, printr-o hotarare prin care era respins argumentul ungar potrivit caruia exista o stare de necesitate din cauza riscului pentru mediu, care ar fi justificat abandonarea proiectului. Justitia mai stabilea: Ungaria nu era in drept sa suspende si apoi sa abandoneze, in 1989, partea de lucrari care ii revenea; Cehoslovacia era in drept, in 1991, sa intreprinda lucrarile preparatorii pentru aplicarea variantei C si ca notificarea Ungariei din 1992 vizand terminarea tratatului din 1977 nu a putut avea ca efect juridic incetarea acestuia, si deci el a ramas in vigoare. Dar lipsa de vointa a facut ca decizia Curtii sa nu fie aplicata.

De ce ar fi Ungaria interesata de blocarea proiectului? Resursele vizate ofera Romaniei un imens potential economic, mai ales in vreme de criza. Aurul reprezinta principalul refugiu al investitorilor in perioada tulburarilor economice. Cererea mondiala de aur este in medie de 3.800 tone pe an, in timp ce productia nu depaseste 2.600 tone. Un proiect de anvergura ar aduce investitii masive in Romania, care se afla in competitie cu tarile din zona pe o piata financiara tot mai saraca. Locurile de munca create si aportul de valuta ar intari economia romaneasca, lucru care nu pare pe placul vecinilor.

Centrala atomica de la Paks, un Cernobil in vestul Romaniei

Situata la 200 de km de Timisoara, centrala nuclearo-electrica de la Paks-Ungaria ramane un potential factor de risc pentru vestul Romaniei, cu atat mai mult cu cat durata ei de functionare a fost prelungita cu 20 de ani. Asemanatoare centralei de la Cernobil, centrala Paks a fost finalizata in 1982, iar cele patru reactoare ale sale au fost puse in functiune in perioada 1983-1987. Reactoarele sunt de tip de tip VVER – 440/213 din a doua generatie si au fost furnizate de firma sovietica Atomenergoexport. Desi durata de viata de proiect a acestor reactoare este de 30 de ani, parlamentul ungar a prelungit autorizatia de functionare a lor cu inca 20 de ani. Decizia a produs o oarecare ingrijorare in randul unor organizatii pentru protectia mediului, dar ea a fost luata dupa ce partea ungara a dat asigurari ca sunt respectate standardele nucleare internationale. Asigurarile oferite de unguri nu pot justifica insa incidentele nucleare survenite, de-a lungul vremii, la Paks.

Norul radioactiv a ajuns la Timisoara

In anii 1984 si 1991 au avut loc, spre exemplu, doua opriri de urgenta ale reactoarelor datorita unor scurgeri de aburi. Cel mai grav incident a fost insa cel din 10 aprilie 2003, atunci cand a fost eliberata in atmosfera o cantitate semnificativa de gaz radioactiv. Incidentul a fost generat prin manevrarea gresita de catre tehnicienii ungari a unui tanc de curatare a unor tevi. Scoase din reactorul nr. 2 al centralei, cele 30 de tevi care contineau 3,6 tone de material radioactiv s-au fisurat si norul radioactiv eliberat in atmosfera a fost sesizat inclusiv in judetul Timis. Conform datelor vremii, in aprilie 2003, gradul de radioactivitate inregistrat in judetul Timis a fost cel mai ridicat din acel an, maxima inregistrata fiind foarte aproape de limita de atentionare. Ultimul incident consemnat la centrala de la Paks a avut loc anul trecut, in iulie, tot datorita unor manevre gresite ale tehnicienilor. De aceasta data, in timpul unor lucrari de reparatii a fost uitata deschisa usa unui sas, fapt care a determinat interventia prompta a controlorilor, dar nu a dus la oprirea vreunuia dintre reactoare.
Centrala nuclearo-electrica de la Paks asigura aproximativ 40% din productia de energie electrica a Ungariei, lipsa unei alternative comparabile, de asigurare a energiei, fiind unul dintre motivele majore pentru care s-a decis prelungirea duratei de viata a acesteia.

Mircea Dutu, Tiberiu Comanescu / Gardianul

Vedeti si

Fasurile mediatice ale preotesei societatii civile Monica Macovei si bombele mirositoare ale curvistinului cultului reformat Laszlo Tokes. Comandouri de eco-teroristi si proletari din toate tarile strans uniti impotriva Rosiei Montane

Print Friendly, PDF & Email

6 comments

  1. Maria

    N-ar fi rau daca in loc sa intoxicati opinia publica cu tot felul de bazaconii, va-ti canalizati eforturile inspre a trezi spiritul antreprenorial si a-i pune pe romani la treaba fara sa va mai pese de capra vecinului. Norocul nostru ca mai exista parlamentari si ca Monica Macovei, altfel, peste 100 de ani nepotii vostri (si mai grav ar fi ca si ai nostri, cei care gandim altfel decat voi) o sa priveasca in poze spre paradisul care era odata Romania si vor manca produse agricole din Olanda sau Norvegia, fiindca pe cele din Ungaria le-ati compromite cu iresponsailitatea voastra! Nu uitati niciodata ca Pamantul ne da hrana tuturor, iar daca-l raniti… veti sfarsi prin a muri de foame!

    • eXpress

      |Author

      Stimata Doamna,
      Romanii deja mananca produse fara gust, de plastic, din Olanda si Norvegia si iaurt din Ungaria. Traiti in Romania? Mai bine ati invata – putintel macar – limba romana… 🙂

    • Un roman care stie romaneste

      Doamna Maria, ce ati vrut sa spuneti cu ‘va-ti canalizati eforturile’? Ar fi bine daca si dvs ‘v-ati canaliza eforturile’ sa studiati putina limba romana, ca este evident ca de atata limba moldoveneasca nu mai stiti sa scrieti, corect, romaneste. Nu este bine sa ne intoxicati nepotii cu astfel de exprimari agramate. Unde ati fost cand vi se preda la scoala gramatica limbii romane? : )

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Cod de verificare * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.